Cum iți pastrezi sănătatea mintală în timpul pandemiei

Cum iti pastrezi sănătatea mintală în timpul pandemiei si care este legătura dintre anxietate și pandemia de Coronavirus?

Anxietatea este una dintre tulburările care au guvernat ultimul an, apărând ca un efect al perioadei de carantină în care oamenii nu puteau părăsi domiciliul decât pentru motive întemeiate. Mai mult, scăderea tipurilor de divertisment disponibile, reducerea timpului de socializare pentru fiecare individ în parte și, în special, teama de a contacta virusul (un soi de teamă fără un obiect anume) au contribuit în proporții variate la starea instabilă a unei importante părți din populație.

Definind anxietatea, aceasta este o suită de sentimente sau emoții de groază, reținere și ideea unui dezastru iminent.

Articol recomandat: Totul despre anxietate. Ce este și ce metode de tratament există – Ruxandra Comșa, Psiholog clinician & Formator

- Articolul continua mai jos-

Care sunt simptomele anxietății?

Anxietatea devine, așadar, în această perioadă un alt soi de „virus” care lovește mai puternic anumite arii ale populației, însă se naște în viața fiecărui individ în parte într-o proporție mai mică sau dimpotrivă.

Se pot menționa, în primul rând, oamenii care fac parte din grupele de risc ale infecției cu SARS-CoV-2 – discutându-se așadar, despre persoanele în etate, cele care lucrează în sănătate, cele cu alte afecțiuni preexistente, etc.

Stresul cauzat de contextul pandemic (generat de frica pentru propria sănătate și pentru a celor din jur, ori pentru pierderea surselor de venit) determină schimbări în rutina somnului sau în obiceiurile alimentare. De asemenea, pot apărea probleme legate de somn, de concentrare, înrăutățirea problemelor cronice, ori a problemelor de sănătate mintală.

Pot cei cu COVID-19 să dezvolte manifestări neuropsihice?

De altfel, unele studii au arătat că indivizii infectați pot, de asemenea, să dezvolte simptome psihiatrice (insomnie, depresie, agresivitate fără motiv). Se crede că aceste manifestări neuropsihice sunt determinate de un răspuns inflamator al creierului, cauzat de pătrunderea virusului prin bariera hemato-encefalică (structură fiziologică ce are rolul de a proteja structurile nervoase centrale). Aceasta inflamație pare să fie răspunsul unei furtuni de citokine, eveniment central în alte boli neurodegenerative – scleroză multiplă, boala Alzheimer.

Mai mult, se sugerează că virusul produce o distrugere neuronală atât direct, cât și prin hipoxie. Cei mai mulți dintre oameni, însă, nu suferă manifestări neuropsihiatrice importante (se pare că poate apărea, eventual, starea delirantă). Studiul este, însă, printre primele care analizează efectele de această natură ale virusului.

Articol recomandat: Totul despre coronavirus. Istoria virusului din Wuhan

- Articolul continua mai jos-

Care este populația afectată de pandemia COVID-19?

Referitor la pătura populației care a manifestat oareșice probleme de sănătate mintală, s-au realizat diverse studii. În China, s-a efectuat un studiu asupra populației studenților referitor la impactul psihologic al declanșării noului Coronavirus, ajungându-se la concluzia că aproape un student din 100 suferea de anxietate severă, trei din 100, de anxietate moderată și un sfert sufereau de anxietate ușoară.

De asemenea, s-a demonstrat că traiul în zonele urbane, stabilitatea financiară și traiul cu părinții conferă un confort psihologic, fapt ce ajută la starea psihică per se. Ca factor negativ, nivelul anxietății creștea în cazul în care studenții aveau rude infectate cu SARS-CoV-2.

Care este legătura între social media și accentuarea anxietății?

De asemenea, se sugerează că navigarea pe social media a agravat anxietatea populației, construidu-se, prin știrile și postările constante, un soi de expunere permanentă la ideea că virusul circulă, că mulți oameni mor, etc.

Mai mult, știrile false (fenomen ce a prins o amploare puternică mai ales în prima parte a declanșării pandemiei) apăreau tot mai des și construiau idei greșite despre simptomele celor ce contactau SARS-CoV-2, despre posibilitatea apariției unui vaccin ori despre proveniența virusului și existența lui în sine.

Astfel, un fenomen de haos s-a generat în rândul persoanelor ce luau contact cu astfel de știri și se construiau, în acest mod, păreri bazate pe informații false care umpleau paginile de Facebook și Instagram, nemailăsând loc pentru nicio altă informație care ar fi putut distrage oamenii de la starea de neliniște globală permanentă.

Conform unui alt studiu realizat în China pe oamenii care au fost expuși la social media și corelația dintre aceasta și problemele de sănătate mentală, s-a ajuns la concluzia că aproape jumătate din eșantion a manifestat depresie, aproape un sfert, anxietate și unul din cinci oameni suferea de ambele condiții.

-Articolul continua mai jos-

Articol recomandat: 6 efecte psihologice negative generate de utilizarea Instagram și Facebook – Lenke Iuhoș, psiholog, trainer și consilier

Ce simt oamenii din prima linie în timpul pandemiei?

O altă plajă a populației care a manifestat diverse probleme de sănătate mintală au fost cei ce lucrau în domeniul sănătății, fiind astfel mult mai expuși la noul Coronavirus. Aceștia se pare că au manifestat, în proporții uriașe, insomnie, stres, anxietate și depresie. Presiunea pusă pe acești oameni a fost imensă de la începutul acestei pandemii, încât cazurile creșteau de la o zi la alta și părea că acest haos nu avea să se oprească niciodată.

Mai mult decât atât, medicii și asistentele au stat luni întregi fără să își poată vizita familiile tocmai pentru a le proteja. Toți acești factori deopotrivă sentimentali și psihici au generat o stare de agitație permanentă, adăugată stării generale existente pentru fiecare individ indiferent de locul în care acesta lucra.

Cum diminuăm anxietatea pe timpul pandemiei COVID-19

Toate aceste elemente care înrăutățesc sănătatea mentală a populației au dus la crearea a numeroase pagini web care vin în ajutorul oamenilor cu sfaturi pentru a trece peste stările negative generate de pandemie. Astfel că la o simplă căutare pe Google referitoare la simptome ale anxietății în legătură cu SARS-CoV-2, Organizația Mondială a Sănătății ne oferă sfaturi precum respiratul lent și reflecția, comunicarea cu alte persoane, menținerea unei rutine sănătoase.

Alte sfaturi utile pentru a reduce sentimentele negative sunt aflarea pașilor ce trebuie urmați în cazul infectării, întreprinderea de activități plăcute (spre exemplu, cititul, vizionatul filmelor) și evitarea, cel puțin pentru o anumită perioadă, a tuturor canalelor prin care se primesc știri despre evoluția virusului.

Mai mult, printr-un stil de viață sănătos, oamenii se simt mai confortabil, astfel că e recomandat să evităm abuzul de alcool, să dormim suficient, să facem sport regulat, să mâncăm sănătos și să medităm.

Un punct foarte important, însă, este conectarea cu alți oameni, deschiderea fiecărui individ față de prietenii săi, de rudele sale, așa încât să poată scăpa de presiunea adunată.

Cum iți pastrezi sănătatea mintală în timpul pandemiei – Concluzie

Conchizând, problemele mentale au guvernat ultima perioadă în viețile tuturor oamenilor, de la cei ce lucrează în domeniul sănătății, până la cei care au trebuit să întrerupă studiile așa cum erau ele înainte și să le continue în online, la cei care au locuit singuri în perioada pandemiei, etc.

Starea aceasta puternică de agitație există de la declanșarea virusului și va mai rezista probabil încă o vreme, însă sunt nenumărate căi prin care oamenii se pot elibera de acest tip de stres, fie el generat de boală în sine, de condițiile extrinseci ori de schimbările prea mari ce s-au petrecut într-o perioadă atât de scurtă.

Autor: Ristea Eduard Mihai

Anul II, Medicină
Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari