fbpx
Acasă Info Pacient Ce este scleroza multipla - Simptome, cauze, complicatii, tratament

Ce este scleroza multipla – Simptome, cauze, complicatii, tratament

Ce este scleroza multipla? Scleroza multiplă (SM), denumită și scleroză în plăci, scleroză diseminată sau encefalomielită diseminată, este o afecțiune inflamatorie, în care tecile izolatoare ale celulelor nervoase din creier și măduva spinării sunt deteriorate.

În scleroza multiplă, sistemul imunitar atacă teaca protectivă (mielina) care acoperă fibrele nervoase și cauzează probleme de comunicare între creier și restul corpului, producând o plajă largă de semne și simptome. În cele din urmă, boala poate determina afectarea permanentă sau deteriorarea nervilor.

Scleroza multipla – Simptome

Semnele și simptomele sclerozei multiple pot varia foarte mult de la persoană la persoană pe parcursul bolii, depinzând de locația fibrelor nervoase afectate. O persoană cu SM poate avea aproape orice fel de simptom sau semn neurologic, problemele sistemului nervos autonomic, cele vizuale, motorii și senzoriale fiind cele mai frecvente.

Articolul continua mai jos

Printre simptome se numără:

  • pierderi ale sensibilității sau modificări ale senzațiilor cum ar fi: înțepături, furnicături sau amorțeli, slăbiciune musculară, reflexe foarte pronunțate, spasm muscular sau
  • dificultăți de mișcare;
  • dificultăți de coordonare și echilibru (ataxie);
  • probleme în vorbire sau de înghițire;
  • probleme vizuale;
  • oboseală;
  • dureri acute sau cornice;
  • dificultăți cognitive;
  • probleme emoționale precum depresia sau dispoziția instabilă;
  • fenomenul lui Uhthoff care semnifică o înrăutățire a simptomelor datorată expunerii la temperaturi mai ridicate;
  • semnul lui Lhermitte o senzație de curentare de-a lungul spatelui, produsă de înclinarea gâtului.

Evoluția simptomelor urmează inițial două tipare generale:

1) Episoade de înrăutățire bruscă, durând cel puțin câteva zile până la câteva luni (numite recidive, exacerbări, accese, atacuri sau recăderi) urmate de îmbunătățire;

2) O înrăutățire treptată lipsită de perioade de recuperare.

Recidivele sunt de obicei imprevizibile, apărând fără semne de avertizare. Unele recăderi sunt totuși precedate de factori declanșatori obișnuiți și apar mai des primăvara și vara. De asemenea, infecțiile virale, cum ar fi răceala comună, gripa și gastroenterita sporesc riscul acestor recăderi. Stresul poate produce, de asemenea, astfel de atacuri.

Scleroza multipla – Complicații

Persoanele cu scleroză multiplă se pot dezvolta, de asemenea:
Rigiditate musculară sau spasme, paralizie mai ales la nivelul membrelor inferioare, disfuncții vezicale, intestinale și ale funcției sexuale. Pot să apară, de asemenea, modificări cognitive (uitarea, schimbări ale dispoziției, etc.)

Scleroza multipla – Cauze

Cauza sclerozei multiple este necunoscută. Este considerată o boală autoimună în care sistemul imunitar al organismului își atacă propriile țesuturi. În caz de scleroză multiplă, sistemul imunitar atacă teaca de mielină care învelește și protejează fibrele nervoase din creier și măduva, determinând distrugerea acesteia. Mielina poate fi comparată cu învelișul izolator al firelor electrice. Când mielina protectoare este deteriorată și fibra nervoasă este neacoperită, informația care trece de-a lungul acelui nerv poate fi încetinită sau chiar blocată.
Nu este clar de ce scleroza multiplă se dezvoltă la unele persoane și la altele nu. Totuși, o combinație de factori genetici și de mediu pare să fie responsabilă de apariția SM.

Scleroza multipla – Factori de risc

Există anumiți factori de risc care pot favoriza dezvoltarea sclerozei multiple:

  • Vârsta. SM poate apărea la orice vârstă, dar de obicei afectează persoanele situate în intervalul 16-55 ani.
  • Sexul. Femeile sunt de 2-3 ori mai presupuse decât bărbații să dezvolte SM.
  • Infecții. O varietate de virusuri au fost corelate cu SM, incluzând virusul Epstein-Barr
  • Rasa. Persoanele albe, în special descendenții europenilor nordici, prezintă cel mai mare risc de a dezvolta SM. Descendenții asiaticilor, ai celor din Africa sau America prezintă cel mai scăzut risc.
  • Clima. Scleroza multiplă este mult mai comună în țările cu climat temperat.
  • Carența de vitamina D
  • Anumite boli autoimune. Persoanele care prezintă afecțiuni autoimune  au un risc mai ridicat de a dezvolta și scleroză multiplă.

Scleroza multipla – Diagnostic

În mare parte, diagnosticul de scleroză multiplă se bazează pe semnele și simptomele prezente, alături de investigații realizate prin imagistică medicală și analize de laborator. Diagnosticul poate fi dificil de confirmat, în special în stadiile incipiente ale bolii, deoarece semnele și simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor maladii. Deși majoritatea metodelor de investigare în vederea obținerii diagnosticului sunt considerate neinvazive, se consideră că singura dovadă incontestabilă este reprezentată de autopsia sau biopsia zonelor în care sunt detectate leziunile tipice produse de scleroza multiplă.

Au fost identificate patru forme clinice ale bolii:

1) recurent-remitentă – se caracterizează prin atacuri recurente imprevizibile, urmate de luni sau ani de remisiune, fără semne clinice noi.

2) secundar progresivă  apare la aproximativ 65% dintre pacienții care au prezentat inițial forma recurent-remitentă a bolii. De regulă, perioada cuprinsă între debutul bolii și trecerea de la forma recurent-remitentă la forma secundar progresivă a bolii este de 19 ani.

3) primar progresivă  apare de regulă la o vârstă mai înaintată decât forma recurent-remitentă.

4) progresiv-recidivantă  apare la pacienții care, de la debutul bolii, prezintă o deteriorare neurologică constantă, însoțită de atacuri suprapuse. Această formă este cel mai puțin frecventă.

Scleroza multipla – Tratament

Scopul principal al tratamentului constă în restabilirea funcțiilor după un atac, prevenirea altor atacuri și eliminarea formelor de invaliditate. Este vizată mai mult ameliorarea simptomelor cauzate de scleroza multiplă decât tratarea bolii, deoarece în prezent nu se cunoaște nici un tratament. Pentru ameliorarea simptomelor pe termen scurt se remarcă administrarea orală sau intravenoasă de corticosteroizi.

Autor: David Claudia

Citeste si

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

15,941FaniÎmi place
1,090AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Infecția cu virus hepatitic. Riscuri, prevenție, diagnosticare și tratament

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Dureri comune care dezvăluie existența metastazelor în plămâni

Aceste dureri comune pot dezvălui un cancer generalizat sau metastatic. Cefaleea, durerea osoasă sau...

Pericardita – cauze, simptome și tratament

Pericardita este o inflamaţie a pericardului, care este un înveliș subțire, format din...

Cancerul cerebral – simptome, diagnostic, tratament

Indiferent dacă este benignă sau una malignă - în cancerul cerebral -, o tumoră...

Tromboflebita – cauze, simptome și tratament

Tromboflebita reprezintă o afecțiune specifică circulației venoase de la nivelul membrelor inferioare. În cadrul...

Infecţiile urinare. Sfatul farmacistului

Continuăm seria dedicată tratamentelor medicamentoase şi a aspectelor legate de medicamente din perspectiva unui...

Boala Fabry – diagnostic, simptome, tratament

Boala Fabry este o afecțiune genetică (ereditară) care determină acumularea, de-a lungul timpului, a...