fbpx
Acasă Sănătate şi Prevenţie Totul despre coronavirus. Istoria virusului din Wuhan

Totul despre coronavirus. Istoria virusului din Wuhan

Virusul din Wuhan aparține subfamiliei de virusuri numite coronavirus. Se numește virusul Wuhan deoarece primul caz depistat al acestei infecții a fost în orașul Wuhan din China. Coronavirusurile sunt de mai multe tipuri.

Unele care afectează în principal oamenii și alte tipuri care afectează animalele ( lilieci, cămile). Aceste animale se numesc rezervoare virale. Tipurile de coronavirus răspândite în specia umană sunt de obicei benigne și cauzează o pătrime din răcelile din sezonul rece. Dar unele dintre tipurile de coronavirus care se regăsesc în rezervoarele virale (animale) suferă mutații care le permit să infecteze și specia umană.

Din moment ce acest tip de  coronavirus este de obicei specific animalelor, niciun om  care dobândește infecția nu are imunitate împotriva acestui virus. Aceste virusuri au potențialul de a crea o pandemie. Pandemia este o boală ce scapă de sub control, răspândindu-se pe întreg globul, ucigând milioane de oameni. Ele sunt cauzate de 2 tipuri de microbi: bacterii și virusuri.

Articolul continua mai jos

De-a lungul istoriei, ne-am confruntat cu câteva pandemii. În secolul al VI- lea, o pandemie a ucis jumătate din populația lumii. În secolul al XIV- lea, altă pandemie a nimicit jumătate din Europa, iar în secolul XX, o pandemie a ucis aproape 5% din populația lumii în doar 2 ani.

Marea Ciumă a ajuns în Europa cu navele, în secolul al XIV –lea. Era formată din 2 boli distincte: ciumă bubonică, care a ucis până la 60% din cei infectați și ciumă pulmonară,  care i-a ucis pe aproape toți cei infectați.
Ulterior, a apărut variola. Nu era la fel de mortală ca Marea Ciumă, dar era mai contagioasă. Aceasta a ucis 30% din cei infectați. Numai în secolul al XX- lea a ucis aproximativ 400 de milioane de oameni.

Experții cred că pandemia de gripă din 1918 a început la o fermă de păsări, când o pasăre infectată și un om infectat, au întâlnit același porc. Pasărea avea gripă aviară, iar omul avea altă tulpină de gripă, gripă sezonieră. Cele 2 virusuri nu puteau infecta specia celuilalt, dar puteau infecta porcul. Într-o celulă a porcului, cele 2 virusuri s-au combinat, creând un nou virus antropo-zoonotic: H1N1. Acest nou virus a ucis undeva între 50 și 100 de milioane de oameni la nivel mondial.

În anul 2002, SARS, sindromul respirator acut sever, a fost produs de un alt coronavirus transmis de la lilieci la civete (o specie de pisici), iar apoi la oamenii. SARS a provocat probleme medicale  care au necesitat pentru  25% din oamenii infectați,  ventilație mecanică. Dintre aceștia, 10% (774 oameni) au decedat. În China există piețe de vânzare a cărnii proaspete, unde se sacrifică pe loc animalele. Asta o face un focar de infecție.

Multe specii de animale sunt așezate unele peste altele. În acest timp, virusurile se amestecă și se modifică, sporind șansele ca unul dintre ele să ajungă în organismul uman. Este posibil că aceasta să fie explicația pentru epidemia din 2002. Pe atunci, în unele piețe din China, se vindeau animale sălbatice precum șerpi, civete și lilieci. Un om s-a îmbolnăvit după ce a consumat o mâncare alcătuită din carne de șarpe, civeta și liliac. Acesta s-a prezentat la spital cu simptome pseudogripale. I s-au administrat medicamente pentru pneumonie, dar tratamentul nu a funcționat.

În anul 2012 ne-am confruntat cu o altă infecție, MERS, sindromul respirator al Orientului Mijlociu, produsă de un alt coronavirus transmis de către lilieci, cămilelor, care mai apoi l-au transmis oamenilor. MERS a impus ventilația mecanică a peste 50% din cei infectați dintre care 36% (890 persoane) au decedat.
În 2019, apare virusul Wuhan. Există posibilitatea ca și acesta să aibă rezervor viral, tot liliecii. Se presupune că un liliac bolnav dintr-un magazin de animale, a eliminat prin urină și fecale, virusul. Prin aerosoli, virusul a ajuns în tractul respirator al oamenilor. Prin tuse și strănut, omul infectat răspândește virusul altor oameni. Soluții pentru  această situație sunt  imunizarea populației ( vaccinare) sau o izolare strictă a persoanelor deja bolnave.  Există sute de cazuri de oameni care au contactat virusul în China , iar apoi, călătorind dintr-o țară în altă țară, l-au transmis mai departe. Perioda de incubație e cuprinsă între 3 și 6 zile, iar simptomele includ febră, tuse, dificultăți respiratorii. Diagnostitul se face pe baza unei analize ADN.

De-a lungul timpului, am creat tehnologii care să ne apere: izolarea temporară a călătorilor (carantina), inventarea microscopului și a antibioticelor. Aceste metode au ajutat ca bolile produse de bacterii să fie mai puțin mortale. Variola a dus la crearea primului vaccin și a fost declarată eradicată în 1980. Medicamente ca antiretroviralele au făcut virusuri ca HIV să fie mai puțin mortale. Din aceste fenomene am învățat să îmbunătățim timpul de răspuns, pregătirea, forță de muncă, sistemele de supraveghere și comunicarea. Avem organizatii care monitorizează și manageriază astfel de cazuri, precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Centrul de Control și Prevenție al Bolilor (CDC), etc.

După epidemia de SARS, Organizația Mondială a Sănătății, a adus împreună 196 de țări care stabilesc să își îmbunătățească abilitatea de a detecta, evalua, notifica și raporta situațiile de sănătate publică, inclusiv epidemiile. În 2014, doar o treime erau în conformitate cu normele propuse. Dacă apare un virus nou, ne-ar lua cam 4-5 ani să creăm un vaccin. Noile tehnologii ar putea scurta această perioadă la 16 săptămâni. În prezent se lucrează la un vaccin universal.

Apariția unui nou virus e posibilă oriunde în lume. Bolile apar de regulă în locuri precum capătul drumului, într-o pădure tropicală, unde s-a dezvoltat o concesiune minieră și unde s-au mutat oameni. Nu sunt provizii, deci oamenii vânează animale sălbatice. Ori la o fermă din sud estul Asiei care s-a extins în zonele locuite de lilici ce vor infecta porcii. Tehnologia umană a făcut ca următoarea pandemie să fie inevitabilă. Despăduririle aduc și mai multe animale sălbatice în contact cu oamenii, iar zootehnia industrială, apropie și mai mult animalele, virusurile lor, având și mai multe posibilități de a se uni și a ne infecta. Dar tehnologia umană a mai oprit pandemii în trecut.

În concluzie, coronavirusul din Wuhan (908 decese) depășește numărul de victime produse de coronavirusurile SARS (774 decese) și MERS (890 decese),din datele adunate până în februarie 2020.
Apariția unui nou virus e posibilă oriunde în lume si este favorizată de condiții precare de igienă. În prezent se lucrează la un vaccin universal care să imunizeze populația, un vaccin eficient indiferent care este virusul ce va declanșa următoarea pandemie.

Autor: Ioana Muresan

Citeste si

Urmăreşte ultimele ştiri medicale pe Youtube şi Facebook

15,938FaniÎmi place
1,090AbonațiAbonați-vă

SFATUL MEDICULUI Infecția cu virus hepatitic. Riscuri, prevenție, diagnosticare și tratament

Cele mai citite

ULTIMELE ARTICOLE

Recomandări ZM

Oboseala și ganglionul subaxial. Află ce legătură există între ele

Oboseala și ganglionul subaxial - ce legătură există între ele? Simțiți uneori o ușoară...

Facelift prin acupunctură. Alungă ridurile de pe fața ta!

Facelift prin acupunctură. Alungă ridurile de pe fața ta! Dacă experiența și înțelepciunea vin...

Cancerul gastric – simptome, diagnostic, tratament

Cancerul gastric reprezentă una din cele mai frecvente malignităţi în întreaga lume, situânduse pe...

Virusul HPV și impactul acestuia asupra sănătății

Șansa să fi auzit măcar osingură dată de virusul HPV este mare. Infecția HPV...

Virusul herpes – Totul despre herpesul oral si herpesul genital

Virusul herpes simplex sau HSV (herpes simplex virus) face parte din familia herpesviridae. Sunt...

Cinci recomandări dentare pentru femeile însărcinate

Sarcina este pentru orice femeie o perioadă pe cât de delicată, pe atât de...