Epilepsia reprezintă o tulburare a sistemului nervos central în care activitatea creierului devine anormală-au loc descărcări electrice excesive într-un grup de celule ale creierului, determinând apariția crizelor epileptice. În mod normal activitatea electrică a creierului nu este sincronă. În cazul convulsiilor epileptice, din cauza unor probleme structurale sau funcționale la nivelul creierului, un grup de neuroni se descarcă într-un mod anormal, excesiv și sincronizat.
Aceste crize sunt episoade care variază de la perioade scurte și aproape nedetectabile, la perioade lungi de convulsii puternice. Crizele pot varia, de asemenea, în frecvență, de la mai puțin de una pe an până la mai multe pe zi.
Care sunt simptomele epilepsiei?
În primul rând trebuie să ținem cont de faptul că o convulsie nu semnifică epilepsie (aproximativ 10% din persoanele din lume au o convulsie în timpul vieții), epilepsia fiind definită ca având două sau mai multe convulsii neprovocate.
Ținând cont de faptul că epilepsia este cauzată de o activitate anormală la nivelul creierului, convulsiile pot afecta orice proces coordonat de acesta. Apar simptome temporare, cum ar fi pierderea cunoștinței și tulburări ale mișcării, senzației, ale stării de spirit sau ale altor funcții cognitive.
Simptomele pot varia în funcție de tipul convulsiei. În cele mai multe cazuri, o persoană cu epilepsie va tinde să aibă același tip de criză de fiecare dată, astfel încât simptomele vor fi similare de la episod la episod.
Există diferite semne si simptome ale convulsiilor deoarece acestea pot fi de mai multe tipuri.
Cel mai adesea, o persoană ce are o convulsie poate prezenta următoarele simptome:
-pare confuz;
-privesțe in gol;
-efectuează mișcări neobișnuite;
-nu poate să răspundă la întrebări;
Oamenii cu epilepsie tind să aibă mai multe probleme fizice, cum ar fi fracturi și vânătăi cauzate de leziuni ce pot să apară în timpul convulsiilor. De asemenea, persoanele ce suferă de epilepsie sunt mai predispuse la condiții psihologice cum ar fi anxietatea și depresia.
Ce sunt convulsiile?
Convulsiile sunt contracții musculare intermitente și de durată variabilă care realizează imobilizarea sau deplasarea segmentelor de membre.
Acestea pot fi :
Tonice-sub forma unor contracții musculare care rigidizează segmentele interesate;
Clonice-mișcări ample, repetate și dezorganizate ale întregului corp, care apar în crize și în cursul cărora uneori se instalează tulburări de conștiență;
Tonicoclonice-apar în criza majoră de epilepsie.
În faza tonică bolnavul este rigid, apneic și cianotic, cu globi oculari deviați în sus, pupilele cu midriază și limba mușcată. Faza clonică durează câteva minute, timp în care mișcările, la început dese, se răresc progresiv.
În general, convulsiile pot fi clasificate ca fiind focale sau generalizate, pe baza modului în care începe activitatea cerebrală anormală. Când convulsiile apar ca urmare a unei activități anormale într-o singură zonă a creierului, acestea sunt numite convulsii focale, în timp ce convulsiile generalizate apar în ambele emisfere.
Cum se manifestă o criză de epilepsie?
Aceste crize pot apărea în mai multe moduri, în funcție de partea creierului implicată și de vârsta persoanei.
În general criza debutează brusc, uneori fiind precedată de fenomene afective, cu țipăt și pierderea bruscă a cunoștinței, ceea ce îl face pe bolnav să cadă și eventual să se accidenteze.
Factori de risc
Există o serie de factori ce cresc riscul apariției epilepsiei:
Vârsta . Debutul epilepsiei apare mai ales la copii și vârstnici, însă condiția poate să apară la orice vârstă.
Istoricul familial. În condițiile unui istoric familial pozitiv pentru epilepsie, există un risc crescut de apariție a epilepsiei.
Leziunile cerebrale sunt responsabile de apariția unor cazuri de epilepsie. Riscul poate fi scăzut prin purtarea centurii de siguranță în timpul conducerii unui autovehicul sau prin purtarea unei căști de siguranță în timpul unor activități cu un risc crescut de injurie la nivelul capului (ex: mersul pe bicicletă, ski, etc).
Accident vascular cerebral și alte boli vasculare – pot duce la afectarea creierului cu declanșarea epilepsiei. Pentru a reduce riscul de apariție al acestor boli, se recomandă limitarea consumului de alcool și evitarea țigărilor, consumul unei diete sănătoase și efectuarea de exerciții fizice în mod regulat.
Demența. Crește riscul la persoanele vârstnice.
Infecțiile cerebrale. Infecțiile precum meningita, care provoacă inflamații la nivelul creierului sau măduvei spinării, pot crește riscul apariției epilepsiei.
Convulsii în copilărie. Febra ridicată în copilărie poate fi uneori asociată cu convulsii. Copiii care au convulsii din cauza febrei mari nu vor dezvolta în general epilepsie. Riscul de epilepsie crește dacă un copil are o convulsie îndelungată, o altă afecțiune a sistemului nervos sau un istoric familial de epilepsie..
Care sunt cauzele epilepsiei
Prin definiție, crizele apar spontan, fără nicio cauză imediată precum bolile acute. Cauza subiacentă a epilepsiei poate fi de natură genetică sau datorată unor probleme metabolice sau structurale, însă în cele mai multe situații, cauza este necunoscută. Problemele genetice, congenitale și de dezvoltare sunt cele mai comune în rândul tinerilor, în timp ce tumorile cerebrale și accidentele vasculare cerebrale au șanse mai mari de a apărea la persoanele mai în vârstă.
Cum acorzi primul ajutor în cazul unei crize de epilepsie
La o persoană ce prezintă convulsii tonico-clonice este recomadată așezarea persoanei pe o parte, în poziția de recuperare, pentru a împiedica lichidele să ajungă în plămâni.
Nu sunt necesare precauțiile pentru coloana vertebrală.
Dacă o criză durează mai mult de 5 minute sau dacă apar mai mult de două crize într-o oră, fără a reveni la normal între ele, aceasta constituie o urgență medicală cunoscută ca status epilepticus. Poate necesita ajutor medical pentru a menține căile respiratorii deschise și protejate.
Când să ceri ajutorul unui doctor?
Căutați imediat suport medical în următoarele situații:
- criza convulsivă durează mai mult de 5 minute;
- respirația sau conștiența nu revin la normal după încheierea crizei convulsive;
- apare imediat a 2-a criză;
- sunteți însărcinată;
- aveți diabet;
- v-ați lovit in timpul crizei;
Cum prevenim epilepsia
Prevenirea leziunilor la nivelul capului este cea mai eficientă metodă de prevenire a epilepsiei post-traumatice.
Îngrijirea perinatală adecvată poate reduce cazurile noi de epilepsie cauzate de leziuni la naștere.
Prevenirea epilepsiei asociate AVC este concentrată pe reducerea factorului de risc cardiovascular, de ex. măsuri pentru prevenirea sau controlul hipertensiunii arteriale, diabetului și obezității și evitarea consumului de tutun și alcool excesiv.
Care este tratamenul epilepsiei
Tratamentul de bază al epilepsiei îl constituie medicamentele anticonvulsivante, posibil pe întreaga durată a vieții. Alegerea anticonvulsivantului se face în funcție de tipul de criză, de sindromul epileptic, de alte medicamente utilizate, de alte probleme de sănătate și de vârsta și stilul de viață al pacientului.
Autor: David Claudia