78% dintre salariații din sănătate (83,7% dintre respondenţii medici şi 74,4% dintre respondenţii asistente medicale) au luat în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă.
26% dintre medici şi 19% dintre asistentele medicale au lucrat anterior în străinătate pe perioade variabile de timp.
Intenţia clară de a migra pentru muncă este situată la nivelul a 23%. 17% dintre respondenţi sunt hotărâţi şi foarte hotărâţi să-şi caute un loc de muncă în străinătate.
Dorinţa expresă de a rămâne în ţară este situată între 16% şi 19%. Doar 23% dintre asistentele medicale şi 17% dintre medici nu au intenţionat niciodată să migreze pentru muncă.
Specialităţile în care salariații au indicat hotărârea de a migra:
– ATI 6,46%
– Chirurgie 5,44%
– Upu 4,08%
– Pediatrie 3,06%
– Radiologie 1,70%
– Oncologie 1,36%
Cauzele migraţiei şi soluţii pentru diminuarea fenomenului
Factorii interni care influenţează/determină decizia de a migra:
– Condiţiile de lucru din unităţile sanitare româneşti: 23,62%;
– Condiţiile de viaţă/civilizaţie din România: 21,95%;
– Nemulţumirea faţă de venitul actual: 19,15%;
– Dificultăţile de realizare profesională în România: 10,3%.
Factorii externi (pull) care influenţează/determină decizia de a migra:
– Condiţiile de viaţă mai bune din ţara de destinaţie (nivelul de civilizaţie): 26,34%;
– Veniturile salariale mai mari: 21,31%;
– Respectul de care se bucură profesioniştii: 19,79%;
– Condiţiile de lucru mai bune: 15,48%.
Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă este soluţia indicată de numărul cel mai mare de respondenţi (56%) ca măsură ce ar putea determina renunţarea la intenţia de a migra. Urmează creşterea veniturilor salariale (44%.
Deficitul de personal
80% dintre salariații din sănătate au indicat fie că au personal insuficient (46%), fie deficit de personal (34%). Acest fenomen are la bază două cauze: plecările din cauza migraţiei (la care s-au adăugat plecările fireşti, în special prin pensionare) şi blocarea posturilor.
Creşterile salariale şi intenţia de migraţie
Creşterile salariale din ultimii 3 ani au determinat scăderea tendinţei de migraţie în cazul a 31% dintre salariaţi. Însă 43% dintre respondenţi au indicat că aceste creşteri salariale nu le-au modificat intenţia de a migra pentru muncă.
55% dintre asistentele medicale au indicat că creşterile salariale nu au efect asupra intenţiei salariaţilor de a migra în timp ce doar 42% dintre medici au indicat acelaşi lucru.
64,55% dintre medici se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de veniturile obţinut. Doar 13,66% dintre ei se declară nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi. În acelaşi timp, 39,21% dintre asistentele medicale se declară mulţumite şi foarte mulţumite de veniturile obţinute. Doar 38,99% dintre ele se declară nemulţumite şi foarte nemulţumite.
Condiţiile inadecvate de muncă, lipsa dotărilor necesare pentru tratarea pacienţilor şi supraîncărcarea cu sarcini de serviciu în contextul lipsei de personal sunt frecvent invocate.
Un număr semnificativ de medici au reclamat încărcarea cu sarcini birocratice şi timpul redus rămas pentru comunicarea cu pacienţii. De asemenea, absenţa eficienţei asigurărilor de malpraxis constituie un motiv de stres adus în discuţia despre cauzele migraţiei.
Cercetarea a fost comandată de Federaţia ‘Solidaritatea Sanitară’, fiind desfăşurată de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială ‘Solidaritatea’ (CCDSS) în perioada 12-18 septembrie 2018 pe un eşantion de 1253 salariaţi din sectorul de sănătate. Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile profesionale medici şi asistente medicale. Cercetarea face parte din Strategia de acţiune bazată pe dovezi, implementată de Federaţia ‘Solidaritatea Sanitară’ din România.
Citeşte şi:
15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate