Legea Vaccinării, care stagnează în Parlament de un de zile, a fost subiectul fierbinte al „sezonului rece” de la care am pornit dialogul nostru cu dl Emanuel-Dumitru Ungureanu, deputat USR de Cluj și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților. Prezent la Forumul Serviciilor și Tehnologiilor Medicale, desfășurat joi, 15 august, la Cluj Napoca, deputatul Emanuel Ungureanu a subliniat faptul că nu atât Legea Vaccinării care nu a fost încă votată este problema, cât un stoc insuficient de vaccinuri, în teritoriu.
„Avem o disfuncție majoră între intenția Statului de a vaccina și capacitatea de a se organiza cu stocuri de vaccin”
Ziar Medical – Dle Emanuel Ungureanu, sunteți cunoscut drept unul dintre parlamentarii români care militează pentru vaccinare și pentru Legea vaccinării, în România. Am intrat aproape în iarnă și, o dată cu virozele, se ridică din nou problema vaccinării populației, mai ales a copiilor și bătrânilor, care sunt categorii de risc…
Emanuel Ungureanu – Da, avem o problemă. Avem o problemă de voință, în mod clar, și de organizare. S-a văzut foarte clar că, de când a venit doamna ministru Pintea la conducerea Ministerului Sănătății, și a făcut campanie de vaccinare, și s-a implicat în asta personal, rata vaccinării este mult mai bună. Suntem departe de ceea ce ar trebui să fim, dar este bună; ceea ce înseamnă că Legea vaccinării – care a fost blocată datorită acestei idei care a avut un răsunet mai puțin bun în rândul pacienților, anume a obligativității vaccinării – trebuie să se ducă pe obligativitatea educării populației cu privire la vaccinare, dar mai ales pe obligativitatea Ministerului Sănătății de a asigura stocurile de vaccinuri și de a vaccina mai mult.
Adică, noi aici avem o problemă de organizare a statului, care nu depinde atat de mult de legea vaccinării care este blocată din cauza unor prejudecăți, a unor probleme de comunicare între deputații care sunt la putere.
Noi avem la această oră o disfuncție majoră între intenția Statului de a vaccina și capacitatea de a se organiza cu stocuri de vaccin.
Paradoxal, în 2018 avem cu 100 de milioane de lei mai puțin în bugetul Ministerului Sănătății pentru această activitate. Ce înseamnă asta? Că noi ne facem că nu înțelegem, ca stat, că aceste vaccinuri trebuie pregătite din timp. Vorbim și despre vaccinări cu rapel, deci avem nevoie de responsabili pe vaccinare la nivelul Ministerului Sănătății care să se ocupe doar de asta.
Faptul că Legea vaccinării lipsește nu ne împiedică, la ora aceasta, pe noi, să fim mai eficienți în această activitate; dar existența ei ar responsabiliza Statul să-și facă partea. Problema nu este la pacient. Nu este la mama copilului care nu vrea să-și vaccineze copilul. Noi ne confruntăm cu problema mamei care vine cu copilul la vaccinare și nu găsește vaccinul sau îl găsește contra cost.
Citește și SpitalPLUS – aplicația care pune în legătură pacienții și entitățile medicale
„Problema medicilor de familie nu e că nu s-a votat Legea vaccinării, ci că nu au vaccinul”
Ziar Medical – Cu sau fără Legea vaccinării, acesta este, totuși, un proces care funcționează, dar cu anumite hiatusuri sau piedici care țin pe de o parte, cum spuneați, de stocurile de vaccin și pe de altă parte, de o mai bună conștientizare a necesității vaccinării în rândul populației, dar și în rândul medicilor care fac contactul direct cu pacientul sau cu părinții copiilor care sunt potențialii subiecți ai vaccinării. Această conștientizare cred că nu este la nivelul la care ar trebui, ținând totuși cont de faptul că suntem o țară europeană, o țară deschisă, în care informația circulă foarte ușor. De unde atât de multă opoziție antivaccinare?
Emanuel Ungureanu – Nu este atât de multă opoziție antivaccinare în rândul populației câtă este în interiorul Parlamentului. Majoritatea parlamentară ține acest subiect închis, încă, din motive necunoscute mie. Repet, în teritoriu, când vorbiți cu medicii de familie, veți vedea că problema lor este că n-au vaccinul, nu că există atât de multă rezistență din partea părinților cu copii care ar trebui să fie vaccinați.
Eu pot să vorbesc, de exemplu, despre copilașul de la Sinaia care a decedat, cu meningită pneumococică… În condițiile acestea, noi avem un vaccin care așteaptă să fie aprobat și nu este pus pe piață. Deci, responsabiliatea este a Ministerului Sănătății, pentru că avizul pentru această lege, inclusiv în Comisia de sănătate din care fac parte, trebuie să vină mai repede. Cei care fac parte din majoritatea parlamentară trebuie să pună pe agendă această lege și cred că, în 2-3 săptămâni, ea poate să treacă de plen. Este o chestiune de voință politică.
Ziar Medical – Este și o veste bună în toată această dispută care datează de un an – că, o dată cu exercitarea voinței politice, ea va fi votată repede. Pe lângă asta, aș vrea totuși să punctăm cu ce vine nou legea aceasta, din proiectul pe care dvs îl cunoașteți?
Emanuel Ungureanu – În primul rând, cu o responsabilizare a Ministerului Sănătății, care să își asume reponsablitatatea să facă stocuri cu 5 ani înainte; lucru înțelept, pe care îl face Germania. Mai apoi, vorbim despre responsabilizarea părinților; aici, se discută despre copilul care mai este lăsat în colectivitate sau nu, dacă este vaccinat.
Este o dezbatere care poate dura nesfârșit. Eu cred că dacă medicul este responsabilizat, este finanțat, este stimulat să facă treaba lui de prevenție, de comunicare, de conștientizare, o dată motivat, degrevat de o grămadă de lucruri care țin de birocrație, va convinge mult mai major părinții.
Citește și Propaganda antivaccinare, descurajată prin lege
„Dacă explicăm și comunicăm, atunci o să crească și rata vaccinării”
Ziar Medical – Medicul școlar va juca și el un rol?
Emanuel Ungureanu – Bineînțeles, pentru vaccinurile care se dau la o altă vârstă – mă refer la HPV și la alte vaccinuri care se fac, inclusiv după 14 ani, medicul școlar are rolul lui. Dar noi nu suntem în situația în care să avem o problemă neapărat de comunicare, nici măcar între medic și pacient.
Problema majoră pe care o avem este că nu există un responsabil la nivelul Ministerului Sănătății care să coordoneze această activitate esențială de procurare de vaccinuri. Noi nu avem acum garanția că pe 6 luni, în județul Cluj, de exemplu, avem stocuri suficiente din vaccinul atirujeolă.
Ziar Medical – Legea vaccinării va impune și penalizări pentru cei care nu respctă normele stipulate?
Emanuel Ungureanu – Eu nu cred în coerciție. Eu cred în coerciția adultului responsabil care este în funcții-cheie în Ministerul Sănătății. Eu vreau coerciție pentru cei care trebuie să asigure stocurile de vaccinuri. Pentru ceilalți, care au reticențe cu privire la vaccinare, soluția nu este coerciția; este educația, explicația, răbdarea, tactul.
Un stat agresiv nu este pe placul cetățeanului român abia ieșit din comunism. Statul care obligă trebuie să fie de fapt statul care explică, comunică, explică din nou și comunică din nou și cred că o să ajungem la un foarte bun rezultat. Să știți că coerciția, în alte state, nu a dus la nimic bun, ci la rezistență. Or, dorința noastră este să vaccinăm. Dacă explicăm și comunicăm, atunci o să crească și vaccinarea, dacă avem cu ce.
Citește și Virusul gripal A și cel B „circulă” împreună, iarna asta
„Comunicarea este calea de rezolvare a problemelor”
Ziar Medical – Un alt subiect este Forumul Serviciilor și Tehnologiilor Medicale de la Cluj. Până la urmă și vaccinarea este unul dintre serviciile medicale. Aș vrea să vă întreb cât de utilă este o astfel de întâlnire, la care au participat autorități, manageri de instituții medicale, cadre universitare, parlamentari? Vi s-a părut că discuțiile de astăzi duc într-o direcție bună?
Emanuel Ungureanu – Recunosc, mi-ar fi plăcut ca discuțiile să fie orientate mai mult spre rezolvarea problemelor. Problemele sunt unanim cunoscute. Resposabilitatea trebuie asumată de fiecare segment al societății. Dacă cineva vorbește despre sistemul sanitar fără să vorbească despre imensul deficit de caracter pe care îl avem, atunci mi-e teamă că discuția nu are bază.
Noi avem o problemă imensă atunci când un medic care este plătit trimite cazul să-l rezolve un medic care este plătit la fel. Ce spun cu asta? Legea salarizării din păcate nu a stimulat competiția în sens pozitiv între doctori. La activitate diferită, salariile sunt egale. La dificultatea unei activități medicale, salariile sunt la fel. Deci, nu plătim calitatea. Plătim, se zice, la paușal. Acest lucru este ineficient. Întâlnirea a fost foarte utilă pentru că oamenii comunică între ei; chiar dacă o fac cu un ton mai ridicat dacă fiecare își spune păsul, fiecare vede lucrurile din perspectiva lui.
Aceste întâlniri ar putea fi chiar mai dese. E foarte important că au fost invitați și reprezentanții pacienților, pentru că noi în sistemul medical ne-am învârtit ani de zile în jurul pacientului, pe care l-am pus într-un sens giratoriu: nimeni n-ajungea la el. Dacă noi, cei care vorbim despre nevoie, și cei care ar trebui să rezolve problema am ajunge la un consens, atunci aceste întâlniri devin eficiente. De aceea, când managerul de spital, politicianul din Comisia de Sănătate, omul de la Casa de Asigurări, asociațiile de pacienți și medicii intră în dialog, repet, oricât de dur ar fi dialogul, dacă este cazul și oricât de multe nemulțumiri ar fi, trebuie este evident că până la urmă comunicarea este calea de rezolvare a problemelor, inclusiv în ce privește Legea vaccinării.
Ziar Medical – Este acest Forum de la Cluj de bun augur pentru discuții și întâlniri viitoare, care să ducă la soluții?
Emanuel Ungureanu – Eu sunt construit pragmatic. De exemplu, avem nevoie în Cluj de un sistem ISVL pentru copiii cu calculi renali și mă bucur că la Institut s-a cumpărat un asemenea aparat, sper să fie autorizat un medic să-l folosească. Nu e OK ca oameni din Galați să vină să se trateze la Cluj, ci trebuie să găsim soluții pentru ei, acolo. Nu e OK că n-avem nefrolog pentru copii între București și Cluj. Nu este în regulă că au rămas categorii salariale în afara grilei.
Oamenii trebuie să înțeleagă că suntem dependenți unii de alții, iar dacă după această conferință oamenii vor comunica mai mult în particular, nu în fața camerelor tv, și vor găsi soluții mai bune decât le-au găsit în această seară, pentru întreaga țară – pentru că au venit din alte zone ale țării -, atunci am făcut un pas înainte. Repet, cu cât mai des, cu atât mai bine.