Dr. Andreea Cocari este medic rezident în microbiologie și a fost de acord să ne ofere un interviu despre domeniul său de activitate. Aceasta ne-a povestit despre ce a atras-o în mod special la această ramură, cât de importantă este în demersurile efectuate pentru vindecarea propriu-zisă a pacienților, oferind și sfaturi celor care își doresc să urmeze o carieră în specialitatea sa.
În primul rând, cum a început pasiunea dumneavoastră pentru medicină și care a fost momentul în care ați decis să vă îndreptați spre acest drum?
Nu pot să spun că am avut o pasiune pentru medicină, din liceu am fost fascinată de biologie și de diversele fenomene care se petrec în organisme în general. Medicina a părut mai mult un pas natural în aprofundarea fascinației mele pentru ce este viu; până la urmă, omul este cel mai complex organism existent și este impresionant cum a reușit să supraviețuiască și să evolueze de-a lungul istoriei și cum evoluează încă.
Ce v-a atras în mod particular către specializarea în microbiologie medicală și cum descrieți experiența dumneavoastră până acum în acest domeniu?
Dr. Andreea Cocari: Cred că cel mai mult m-a atras liniștea pe care nu o găseam în alte specialități.
Nu am fost niciodată o iubitoare de adrenalină, iar majoritatea specialităților clinice presupun o doză de urgență pe care nu credeam că o pot manageria. Există urgențe și în microbiologie, dar felul în care sunt abordate mi se pare mai puțin epuizant.
Experiența mea în această specialitate a fost una bună, cu un colectiv plăcut și medici dispuși să împărtășească din cunoștințele lor.
Care sunt principalele tipuri de teste și analize pe care le efectuați în laboratorul de microbiologie medicală și care este rolul acestora în diagnosticul și tratamentul bolilor?
În laborator, ne axăm pe identificarea microorganismelor responsabile de infectarea pacienților și de testarea sensibilității acestora la antibiotice.
Identificarea presupune mai multe etape: vizualizarea de frotiuri colorate specific la microscopul optic, observarea creșterii în cultura bacteriană cu izolarea posibilului agent patogen și identificarea rapidă prin analiza proteinelor (predominant ribozomale) cu ajutorul MALDI-TOF, adică ionizarea prin MALDI (matrix-assisted laser desorption ionization) și diferențierea prin TOF (time-of-flight) sau prin teste biochimice.
În funcție de microorganismul obținut, se realizează antibiograma, care poate fi eliberată selectiv sau extins, în funcție de tipul și locul infecției, rezistențele exprimate și cerințele medicului clinician care supraveghează evoluția pacientului.
Aceste procedee durează mai multe zile, cel mai repede medicul curant primește un răspuns complet în 2 zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia și la o săptămână în funcție de dificultatea cultivării și izolării agentului patogen, a identificării acestuia sau de rezistențele exprimate care atrag după sine teste suplimentare.
Dr. Andreea Cocari: În ce privește rolul microbiologilor, aceștia pot confirma sau infirma existența unui agent infecțios bacterian sau fungic prin procedeele mai sus menționate și transmite clinicienilor antibioticele eficiente.
Cum colaborați cu echipa de medici și cu cei din alte specializări pentru a interpreta rezultatele testelor microbiologice și pentru a servi îngrijirii adecvate a pacienților?
Medicii microbiologi din laborator sunt divizați pe sectoare corespunzătoare sistemelor de organe: urinar, digestiv, respirator, nervos, cutanat și genital, precum și pentru infecții sistemice. În general, medicii se ocupă de propriul lor sector, dar comunică constant, mai ales când este vorba de un caz dificil.
Ca rezident, lucrez alternativ o perioadă de timp cu un medic, dar pot să ajut sau să fiu implicată și în cazurile celorlalți medici din laborator.
Dr. Andreea Cocari: Comunicarea cu medicii din alte specialități este continuă și esențială.
Prin intermediul lor ne facem o idee de ansamblu asupra pacientului, a circumstanțelor îmbolnăvirii și de un posibil agent patogen implicat. Tot ei ne asigură de recoltarea corectă a probelor și de înlocuirea acestora în cazul în care calitatea acestora e nesatisfăcătoare și influențează rezultatul final. De asemenea, în cazul în care tratamentul antibiotic eșuează, medicii infecționiști pot apela la noi pentru teste suplimentare de sensibilitate la antibiotice sau la combinații de antibiotice din clase diferite.
Care au fost cele mai interesante și provocatoare cazuri pe care le-ați întâlnit în timpul rezidențiatului, până acum?
E destul de dificil de spus, zilnic văd foarte multe probe ale multor pacienți, cu cazuri mai mult sau mai puțin interesante. Fascinația cazurilor e direct proporțională cu raritatea microorganismului implicat sau cu felul în care corpul pacientului răspunde la microorganism.
Cele mai provocatoare însă, sunt cazurile de pacienți imunodeprimați, pacienți imunocompetenți dar care nu răspund pozitiv la tratamentul corespunzător, pacienți cu sepsis cu microorganisme anaerobe, pacienți intubați infectați cu bacterii multirezistente, pacienți care se decompensează dar cărora nu le găsim un agent patogen.
Uneori, dificultatea cazului e dată și de cantitatea de informații care ne lipsește, situație foarte frecventă în gărzi sau când pacienții sunt internați la o altă unitate spitalicească iar noi avem doar probele acestora și posibilități limitate de a discuta cu medicii curanți.
Cum contribuie microbiologia medicală la prevenirea răspândirii infecțiilor nosocomiale într-un mediu spitalicesc?
Avem o colaborare foarte strânsă cu epidemiologii. În cazul în care acestora li se raportează un număr semnificativ de cazuri de infecții nosocomiale pe o anumită secție, un anumit salon, epidemiologii prelevează probe și le aduc la laborator pentru identificarea unui posibil agent patogen. Microbiologul asigură toate condițiile creșterii microorganismului, izolarea acestuia și identificarea, precum și raportarea rezultatelor epidemiologilor. De asemenea, raportăm toate bacteriile multirezistente descoperite și dacă observăm un procent ridicat al unui microorganism la cazurile de pe o anumită secție.
Care sunt cei mai comuni agenți patogeni sau bacterii pe care le identificați în laborator și cum se adaptează la antibiotice?
Frecvența microorganismelor depinde de sistemul de organe afectat. Astfel, în cazul infecțiilor aparatului urinar descoperim frecvent Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Enterococcus faecalis, uneori și fungi precum Candida albicans; infecțiile sistemului digestiv sunt dominate de Salmonella spp și Escherichia coli enteropatogen/enterohemoragic; infecțiile sistemului respirator sunt determinate de cele mai multe ori de Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae, Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia; infecțiile sistemului nervos sunt deseori determinate de Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis, dar și de Haemophilus influenzae, Acinetobacter baumannii, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae și alte specii de stafilococi; infecțiile genitale frecvent întâlnite sunt cu agenți etiologici precum Chlamydia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae, Treponema pallidum, Haemophilus ducreyi; infecțiile cutanate sunt determinate cel mai frecvent de Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Pseudomonas aeruginosa, levuri și germeni anaerobi.
Dr. Andreea Cocari: De cele mai multe ori, ne așteptăm la microorganisme multirezistente la pacienții internați, intubați, care prezintă semne de infecție după 72h de internare, pacienții care vin cu infecții contactate în comunitate au în general specii de bacterii sensibile la antibioticele uzuale.
Cu cât pacientul stă mai mult internat sau este expus la antibiotice cu spectru larg, cu atât cresc șansele ca agentul patogen responsabil să dezvolte rezistențe.
Cum vedeți rolul tehnologiei și noilor tehnici în dezvoltarea domeniului microbiologiei medicale?
Dr. Andreea Cocari: Munca în laborator este una care presupune parte umană și parte electronică.
Folosim multe aparate atât pentru asigurarea condițiilor optime de creștere a bacteriilor, cât și pentru identificarea acestora, realizarea antibiogramelor și chiar incubarea hemoculturilor.
Practic, tehnologia este o parte esențială și pe măsură ce evoluează cu atât devine mai ușoară abordarea anumitor agenți patologici, pe care probabil nu îi întâlnim atât de des deoarece nu avem aparatura necesară.
Care sunt cele mai importante măsuri de control ale infecțiilor pe care le urmați în laboratorul de microbiologie și în comunitate pentru a preveni răspândirea acestora
În laborator ne bazăm atât pe măsurile obișnuite de igienă, precum spălatul mâinilor, dar și pe purtarea măștii, utilizarea mănușilor atunci când lucrăm cu coloniile bacteriene, purtarea unui echipament de spital separat față de cel de stradă, cu încălțăminte adecvată, curățarea meselor de lucru după ce am terminat treaba cu agenți antiseptici, utilizarea de instrumente de lucru de unică folosință și aruncarea corespunzătoare a acestora ulterior, precum și programe de igienizare totală a laboratorului.
Ce sfaturi aveți pentru studenții interesați să urmeze o carieră în microbiologie medicală și să devină specialiști în acest domeniu?
Este o specialitate care, deși poate nu pare, te solicită destul de mult pe plan intelectual. Sunt foarte multe informații care alcătuiesc chiar baza și care trebuie învățate pentru a înțelege ce lucrezi și de ce lucrezi într-un anumit mod.
Ai nevoie de un anumit grad de dexteritate și dacă nu îl ai, e nevoie de suficient antrenament pentru a-l căpăta și, de asemenea, de un anumit grad de ordine.
Fiecare medic și rezident cu care am lucrat are propriul stil de abordare al cazurilor și propriul mod de organizare pentru a fi eficient și a dat rezultate în timp util.
Dr. Andreea Cocari: Poate nu este la fel de rewarding, să spun așa, nu vindeci pe nimeni cu mâinile tale, dar ești unul din factorii care duc la vindecare și uneori chiar la salvarea vieții pacienților.
Cum spuneam și la început, este o specialitate destul de liniștită și de cele mai multe ori atmosfera e calmă.
Desigur, nu trebuie să trec peste faptul că este totuși o muncă la risc, sunt șanse destul de mari să fii infectat și chiar cu agenți patogeni periculoși, deci necesită multă atenție și concentrare. Teoretic, nu există gărzi, institutul unde lucrez eu, fiind singurul care lucrează probe 24/7, inclusiv în regim de urgență, are și program de gardă, dar nu sunt la fel de solicitante ca în alte specialități.
Microbiologia medicală este o specialitate destul de trecută cu vederea, dar care îți permite să ai o viață personală, timp de studiu, precum și oportunități de cercetare. Deci dacă nu ești iubitor de adrenalină, ești meticulos și ordonat, iubitor de lectură și dornic să fii la curent cu tot ce se descoperă în domeniu, nu vrei să interacționezi cu prea mulți oameni și vrei să ai un echilibru între viața personală și carieră, cred că aceasta este specialitatea potrivită.
Citește acum și De ce nu mai vor rezidenții să devină medici de familie – Interviu cu dr. Emiliana Costiug!
Dacă ți-a plăcut interviul, descoperă AICI mai multe articole!
Vizitează-ne și pagina oficială de Facebook sau contul de Youtube!