Pentru mulți, sărbătorile înseamnă mese festive, familie, liniște și pauză de la agitația cotidiană. Pentru medicii de la Unitățile de Primiri Urgențe din Cluj-Napoca, însă, această perioadă vine cu un aflux constant de pacienți, cu patologii recurente, drame tăcute și situații care depășesc de multe ori stricta zonă medicală.
Ce se ascunde, de fapt, în spatele statisticilor de Urgență din perioada Crăciunului și a Anului Nou? De ce ajung clujenii atât de des la spital exact atunci când ar trebui să fie acasă?
Răspunsurile vin de la Adela Golea, conferențiar universitar și medic de urgență, care explică, din interiorul sistemului, realitatea acestor zile.
Urgența ca refugiu emoțional: pacienții care vin să nu fie singuri
Poate cea mai puțin vizibilă, dar una dintre cele mai emoționante realități ale Urgenței este singurătatea, mai ales în rândul persoanelor vârstnice.
„Sunt pacienți care nu au o patologie clară. Vin pentru că sunt singuri. Preferă să ajungă la Urgență ca să stea de vorbă cu cineva – cu un medic, cu un asistent”, explică conf. univ. dr. Golea.
Acești oameni nu sunt neapărat bolnavi psihic. Sunt oameni care nu au comunități, nu au centre unde să meargă, nu au cu cine să vorbească în zilele de sărbătoare.
„De multe ori, apelăm la asistenții sociali, la studenți, la personalul disponibil, doar ca să poată discuta cu cineva. Și se vede clar cum se schimbă după ce sunt ascultați.”
Urgențele nu încep de Crăciun. Încep înainte
Un prim paradox ține de calendar. Cele mai multe cazuri grave nu apar neapărat în zilele de sărbătoare, ci în perioada premergătoare, când stresul atinge cote maxime.
„Înainte de sărbători, ajung la Urgență pacienți cu patologii cardiovasculare și neurologice decompensate. Oamenii muncesc mai mult, sunt obosiți, își neglijează tratamentele sau pur și simplu nu le mai iau”, explică medicul.
Insuficiențe cardiace, pusee hipertensive, accidente vasculare cerebrale – toate apar frecvent în această etapă. Iar multe dintre ele nu pot fi puse exclusiv pe seama sărbătorilor, ci pe ani întregi de prevenție deficitară.
„Sunt foarte mulți pacienți care nu știu că au factori de risc. Diabet, hipertensiune, dislipidemii – toate sunt ignorate până când apare complicația”, spune conf. univ. dr. Golea.
Bolile cronice, marea vulnerabilitate a sărbătorilor
O categorie aparte este cea a pacienților vârstnici, cu boli cronice, aflați în îngrijire la domiciliu sau complet dependenți de familie.
„Vin pacienți seculari, la pat, cu Alzheimer, cu dificultăți de alimentație, cu multiple afecțiuni. De multe ori, problema nu este una medicală strict, ci una de îngrijire”, explică medicul.
În lipsa unor servicii de îngrijire la domiciliu sau a unor centre de zi suficiente, Urgența devine, paradoxal, locul unde aceste familii ajung să ceară ajutor, mai ales de sărbători, când alte opțiuni lipsesc.
După mesele festive: excesele își cer nota de plată
După primele zile de Crăciun, tabloul se schimbă. Apar cazurile clasice: dureri abdominale severe, greață, vărsături, pancreatite acute, complicații hepatice.
Un caz rămâne memorabil pentru medic: un bărbat cu dureri abdominale intense, care a recunoscut fără ocolișuri consumul zilnic de alcool.
„Mi-a spus foarte sincer că bea cam o jumătate de litru de vodcă pe zi și că, probabil, de acolo i se trage. A fost o pancreatită severă, dar omul avea un psihic foarte bun și a evoluat favorabil”, povestește conf. univ. dr. Golea.
Mesajul medicului este însă unul echilibrat, nu moralizator: interdicțiile totale nu funcționează.
„Mai bine un pic de moderație decât să spui ‘nu ai voie nimic’. Interzicerea duce, de cele mai multe ori, la excese ascunse și mult mai periculoase.”
Accidentele casnice: concediul care se termină la Urgență
O altă realitate dură a sărbătorilor o reprezintă accidentele casnice, frecvente mai ales în rândul bărbaților.
Concediul, timpul liber și dorința de a „rezolva prin gospodărie” duc la folosirea neglijentă a uneltelor electrice, a drujbelor, flexurilor sau chiar a aparatelor de bucătărie.
„Se taie degete, mâini, picioare. Apar accidente la mixer, la diverse scule electrice. Sunt foarte frecvente și, din păcate, multe ar putea fi evitate”, spune medicul.
Un model care lipsește României
Medicul amintește și un exemplu din Austria, unde a regăsit centrele de copii și căminele de bătrâni colaborând, iar vârstnicii petrec timp cu cei mici, spun povești, joacă jocuri, simțindu-se din nou utili.
„Bătrânii deveneau mai tonici, mai vii. Simțeau că sunt de ajutor. Este ceva ce, din păcate, la noi lipsește aproape complet”, spune conf. univ. dr. Golea.
Sărbătorile scot la suprafață nu doar excesele alimentare sau accidentele nefericite, ci și vulnerabilitățile profunde ale societății: singurătatea, lipsa prevenției, absența serviciilor de îngrijire și fragilitatea relațiilor de sprijin. Unitățile de Primiri Urgențe ajung, în aceste zile, să fie mai mult decât spații medicale – devin refugii emoționale, locuri unde oamenii caută atenție, ascultare și siguranță.
Dincolo de statistici și diagnostice, realitatea Urgenței de sărbători arată clar că sănătatea nu înseamnă doar tratament, ci și comunitate, moderație și responsabilitate. Iar fără investiții reale în prevenție și suport social, presiunea va continua să apese, an de an, pe aceiași medici care țin sistemul în picioare inclusiv atunci când restul societății este în vacanță.