Cum recunoaștem infarctul miocardic acut?
Dr. Alexandru Ispas este medic specialist cardiologie intervențională în cadrul Spitalului Clinic Județean Brașov, având o vastă experiență practică și educațională în centre medicale de renume din Belgia și Franța.
Am abordat în cadrul acestui interviu unul dintre cele mai de interes subiecte medicale și anume infarctul miocardic acut.
Dr. Alexandru Ispas ne-a explicat simptomele după care poate fi recunoscut infarctul miocardic acut, măsurile de prim ajutor și primii pași care trebuie realizați atunci când cineva suferă de această afecțiune, abordând și subiectul tratamentului și al recidivei.
Care sunt semnalele de alarmă pentru infarctul miocardic acut şi cum se manifestă acesta?
R: Simptomul cardinal pentru infarctul miocardic acut este durerea în piept. Aceasta poate lua diverse forme sau localizări, în funcție de vârstă ori sex, dar de cele mai multe ori apare ca o senzație violentă de strângere („ca o gheară ”), de apăsare sau de arsură, în zona din spatele sternului (numita de altfel și durere retrosternală).
Iradiază de obicei spre umărul și brațul stâng, spre spate, gât sau mandibulă. Unii dintre pacienți pot însă prezenta și simptome mai puțin tipice, precum lipsa acută de aer, grețuri și vărsături, palpitații sau chiar pierderea cunoștinței.
Este important de menționat că aceste simptome pot fi asociate și că debutul lor nu este direct asociat cu un efort sever, apărând deseori în repaus.
Mai puțin frecvent, pacientul își poate aminti doar un episod de indigestie ca indicație de infarct miocardic, iar în unele cazuri pacienții nu recunosc durerea în piept, posibil pentru că au un prag de durere neobișnuit de ridicat sau o tulburare care afectează funcționarea sistemului nervos autonom (de exemplu, diabet zaharat).
Pacienții vârstnici cu stare mentală preexistentă alterată sau demență pot să nu-și amintească simptomele recente și să nu aibă nicio plângere.
„Primul gest este de a suna la numărul de urgență 112”
Ce măsuri de prim ajutor trebuie luate dacă suspectăm că cineva suferă de infarct miocardic?
R: Primul gest este de a suna la numărul de urgență 112. Este, de altfel, și cel mai important, pentru că întâmpinăm o urgență medicală majoră, amenințătoare de viață, care necesită suport specializat imediat.
În cazul în care persoana care prezintă semnele infarctului miocardic acut devine inconștientă, este vital să cunoaștem tehnicile de prim ajutor până la sosirea echipajului medical de pe ambulantă.
Resuscitarea cardiopulmonară este o procedură de urgență, care îmbină compresiile toracice cu ventilația artificială pentru a menține funcția creierului, până la momentul aplicării măsurilor suplimentare. Dacă aveți la dispoziție un defibrilator automat extern, se recomandă să urmați instrucțiunile și să-l utilizați.
Care sunt principalii factorii de risc?
R: Infarctul miocardic este consecința unui cumul de factori de risc cardiovascular. Dintre aceștia amintim fumatul, diabetul zaharat (în special dacă acesta este dezechilibrat), hipertensiunea arterială netratată, valori crescute ale colesterolului (în special cel de tip LDL – altfel numit și „colesterolul rău”) ori ale trigliceridelor, ca urmare a unei diete bogate în grăsimi și carbohidrați, asociate frecvent cu un stil de viață sedentar.
Riscul imediat de infarct miocardic crește de 6 ori în medie și de până la 30 de ori la persoanele sedentare.
Ce presupune tratamentul pentru infarctul miocardic?
R: Infarctul miocardic acut survine în urma blocării totale sau parțiale cu tromb (cheag) a uneia dintre cele 3 artere coronare (vasele de sânge ale cordului).
În era revascularizării precoce, tratamentul imediat este cel intervențional, reprezentat de realizarea coronarografiei diagnostice, care trebuie efectuată cât mai rapid posibil, ideal în primele 60 de minute de la diagnostic.
Această procedură este de obicei urmată imediat de angioplastia cu stent a vasului de sânge afectat de infarct. Rareori, acest lucru nu este posibil și se practică abordul chirurgical prin realizarea bypass-ului aorto-coronarian.
Trebuie menționat bineînțeles și tratamentul medical adjuvant, care este inițiat chiar înaintea celui intervențional precum și cel ulterior, de prevenție a recidivei și a complicațiilor.
Ce impact poate avea infarctul miocardic asupra funcției cardiace și asupra calității vieții?
R: Infarctul miocardic poate deprecia în diferite grade de severitate funcția de pompă a cordului, provocând astfel simptome și semne de insuficiență cardiacă, acestea fiind cu atât mai grave cu cât afectarea miocardică este mai întinsă sau dacă intervenția terapeutică este tardivă.
Este demonstrat prin numeroase studii clinice că există o directă proporționalitate între clasa de insuficiență cardiacă și calitatea vieții pacientului.
Mai mult decât atât, cu cât funcția cardiacă exprimată prin fracția de ejecție a ventriculul stâng esta mai scăzută, cu atât prognosticul este mai nefavorabil.
Ce ne puteți spune despre posibilitățile de recidivă în cazul infarctului miocardic?
R: Pacientii deja diagnosticati cu infarct miocardic prezintă un risc crescut de recidivă în primele 12 luni post diagnostic.
Acest risc poate fi însă redus semnificativ prin mijloace de tratament medical și interventional optim, precum și prin intermediul prevenției secundare care trebuie continuată pe termen nedefinit după diagnostic.
De ce un al doilea infarct poate fi mai riscant decât primul?
R: Pentru că survine pe un cord afectat anterior de infarct prin ceea ce numim necroza miocardică tisulară. Este vorba de o pierdere din masa mușchiului cardiac, prin moarte celulară, care se soldează de obicei cu un grad variabil de insuficiență cardiacă și de afectare valvulară.
Zona afectată de infarct reprezintă, de asemenea, un substrat pentru aritmiile maligne, amenințătoare de viață.
Este deci foarte probabil ca prin recidivă, se va agrava acest tablou clinic și fiziopatologic cu o creștere exponențială a riscului de complicații severe.
Poate stresul pe termen lung să ducă la infarct?
R: Da, este recunoscut ca un factor de risc cardiovascular din ce în ce mai frecvent întâlnit în practica clinică și există numeroase studii care au arătat că stresul cronic poate duce la infarct miocardic acut.
Există, de asemenea, situații când un episod de stres acut poate provoca un tablou asemănător infarctului și anume cardiomiopatia Tako-Tsubo, mai dificil de diagnosticat și tratat, dar al cărei prognostic este de obicei favorabil după recuperarea funcției cardiace.
Cum putem să diferențiem semnele unui infarct miocardic de cele ale unui atac de panică?
R: Trebuie mai întâi menționat că istoricul pacientului este critic în această diferențiere și uneori poate oferi singurele indicii care duc la diagnostic în fazele inițiale ale prezentării pacientului.
Pacienții cu infarct miocardic tipic pot avea simptome prodromale de oboseală, disconfort toracic sau stare generală de rău în zilele premergătoare evenimentului; alternativ, infarctul tipic poate apărea brusc, fără avertisment.
Și în cazul atacului de panică, debutul este brusc și asociat frecvent cu stres semnificativ, dar acesta se poate manifesta ca o senzație de frică intensă, de moarte iminentă sau de pierdere a controlului care atinge un vârf de intensitate în cateva minute.
Este însoțită de palpitații, lipsă de aer, sufocare sau de nod în gât, transpirații, tremurături ale mâinilor sau ale întregului corp, senzația de furnicături sau amorțeală la nivelul mâinilor.
Foarte important de precizat este că dacă apare durerea toracică, aceasta e resimțită ca o înțepătură sau o înjunghiere doar pe o zonă restrânsă a toracelui și rămâne localizată, nu iradiază, ameliorandu-se în timp.
Simptomele ajung la un maxim în 10 minute, apoi se ameliorează gradual și dispar după aproximativ 20-30 minute. Există adesea un istoric de anxietate și neliniște.
Ce sfaturi de prevenție aveți pentru persoanele cu un istoric familial de infarct miocardic sau pentru cei aflați în categoria de risc?
R: În medicină, în general, și cu atât mai mult în cazul pacientului cu risc cardiovascular, prevenția primară este primordială. Un stil de viață activ și o dietă alimentară bazată pe principii sănătoase (cum este de exemplu dieta de tip mediteranean) stau la baza acestui tip de prevenție. Li se alătură în funcție de caz, abandonul fumatului și controlul valorilor tensionale.
Pentru pacienții cu factori de risc CV și/sau cu istoric de boală cardiacă în familie, recomandăm cu încredere un consult cardiologic sistematic după vârsta de 40 de ani.
Dacă ți-a plăcut materialul despre infarctul miocardic acut, descoperă AICI mai multe interviuri!
Vizitează-ne și pagina oficială de Facebook sau contul de Youtube!