fbpx

Interviu Dr. Amin Zahra: despre salariile mici ale medicilor, deficitul specialiștilor în spitale, lipsa odihnei de după gărzi și sporurile distribuite incorect

Dr. Amin Zahra, originar din Israel, este unul dintre medicii care au ales să studieze medicina la noi în țară, continuându-și cariera în România cu multă dedicare și profesionalism.

În urmă cu peste zece ani își începea studiile la Constanța, urmând ca peste un an să se transfere la Timișoara, unde a continuat cursurile Facultății de Medicină. În anul 2020, în plină pandemie, acesta s-a oferit voluntar pentru a trata pacienții cu COVID-19 din cadrul Spitalului Județean Ploiești.

Dr. Amin Zahra COVID 19

În prezent este Medic specialist Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic Județean Brașov.

- Articolul continua mai jos-

Dr. Amin Zahra a fost de acord să ofere un interviu pentru Ziar Medical, în care a pus accent pe cele mai problematice chestiuni din actualul sistem de sănătate și pe aspectele care îi nemulțumesc pe medicii din România.

Salarizarea proastă a medicilor – principalul factor de nemulțumire

În ciuda impresiei generale că medicii din România ar câștiga sume exorbitante, realitatea este, din păcate, cu totul alta. Dacă ar fi să ne raportăm, mai ales, la salariile propuse de Occident, reiese imediat această discrepanță între țările vestice și ce poate oferi România experților în sănătate. 

Dr. Amin Zahra a punctat următoarele: „Se vorbește despre creșterea salariilor din 2016, doar că din 2016 și până în 2023 au trecut 7 ani și nimic nu s-a modificat. 

Nu poți să tot aduci în discuție ideea că au fost și creșteri. Bun, au fost în 2016, însă dacă vorbim de un produs din 2016, nu mai are aceeași valoare în 2023.

Iarăși, dacă ne referim la plata gărzilor, care este cea mai importantă, ea este raportată la salariul din 2009. 

  • Dacă ești plătit la program de zi cu 150-200 de lei brut pe oră, tu ca medic de gardă ești plătit cu 30 de lei. Un medic specialist de terapie intensivă cu un spor destul de mare, câștigă la o gardă în timpul săptămânii 500-600 de lei.
  • Ne tot plângem că nu există medici pentru posturi și gărzi. Ca să motivăm și să acoperim deficitul în linii de gardă și să acoperim posturile care stau mereu neocupate, trebuie să modificăm salarizarea. Să vedem cum se plătește la privat și cum remunerăm orele suplimentare”.

Amin Zahra

- Articolul continua mai jos-

Deficitul numărului de medici specialiști – una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de sănătate

Chiar dacă este o mare concurență, în fiecare an, pentru locurile facultăților de medicină, la finalul studiilor, prea puțini medici aleg să profeseze în România. Fie aleg rezidențiate în străinătate, imediat ce termină facultatea, fie se reorientează imediat după rezidențiat spre țări care pot să le ofere mai multe avantaje.

Așa cum subliniază și Dr. Amin Zahra, se poate vorbi despre o lipsă a medicilor pe multe specializări, unele dintre ele fiind ATI, UPU, Radiologie și Imagistică etc. Acesta ne mai menționează faptul că unele spitale stau cu 3 – 4 medici la 30 – 40 de paturi de terapie intensivă.

Soluția indicată de Dr. Zahra este construirea de spitale noi. Nu este îndeajuns să se renoveze spitalele existente sau să se mărească secțiile. Sunt necesare spitale noi în care să existe condiții de muncă și locuri suficiente. Problema este că pentru acele locuri este nevoie de personal, de forță de muncă.

  • „Am avut, de exemplu, o gardă în care am primit un ars în data 1 ianuarie. Acel ars a stat aproape o zi în UPU, pentru că nu sunt locuri suficiente în toată țara.
  • Noi vorbim de câțiva arși pentru care nu avem locuri, dar pentru a crea o secție de arși, ai nevoie de o linie de gardă, de terapie intensivă, de chirurgie plastică, de asistente, brancardieri, de infirmiere, de condiții de muncă pentru că asta presupune o muncă uriașă..
  • Cu un ars de 80%, de exemplu, are de lucru o zi întreagă, o echipă formată din chirurgi, medici ATI, asistente, brancardieri.
  • Ai nevoie, în primul rând, de condiții sterile. Nu poți să pui un ars lângă alți pacienți care poate au diverse infecții”.

Dr. Amin Zahra Israel

„Trebuie să se discute cu medicii. Nu cred că pe mine m-a întrebat cineva: Amin, tu de ce ai nevoie?”

Sistemul de stat a început să piardă tot mai mulți medici, în detrimentul sistemului privat, pentru că salariile sunt mai mari și condițiile de muncă sunt mult mai bune.

  • „Decidenții și autoritățile ar trebui să discute mai mult cu medicii. Nu cred că pe mine m-a întrebat cineva Amin, tu de ce ai nevoie?
  • Eu cunosc destule exemple de spitale care stau cu câțiva medici de ATI, care abia duc lista respectivă și abia completează lista de gardă. Din păcate, acolo devine muncă de cantitate și nu de calitate. Nu poți, în aceste condiții, să oferi un act medical de calitate pacienților.
  • În perioada pandemiei se mai detașau medici în diferite spitale din țară, pentru a face față fluxului de pacienți. Eu am fost unul dintre primii medici detașați de la Timișoara la Ploiești, dar după pandemie nu se mai întâmplă așa ceva, deși încă există în continuare secții de Covid. În prezent, avem și gripă, în continuare avem același deficit de medici și același număr de paturi de terapie intensivă. Cu toate acestea, se operează în continuare.”
  • ”Oamenii nu înțeleg că un medic se produce în 10 – 12 ani de zile, nu în 3 ani de zile. Pe lângă asta, trebuie să fii sigur că îl păstrezi. Degeaba face medicina și rezidențiatul în România și apoi pleacă. Dar de ce pleacă, dacă posturi și locuri sunt? Nu găsești în centrele mari locuri, pentru că acolo există destui medici. Dar dacă te orientezi spre orașele mici, sunt foarte multe posturi deficitare”.
-Articolul continua mai jos-

Interviu dr. Amin Zahra

În ceea ce privește munca rezidenților, există și aici o problemă majoră cum ar fi gărzile realizate gratuit. În timpul rezidențiatului, se fac între 100 și 300 de gărzi în mod gratuit, pentru că până să existe titulatura de medic specialist, gărzile nu se plătesc, chiar dacă a fost depusă o muncă enormă.

Distribuirea geografică a medicilor – o altă problemă majoră

Dr. Amin Zahra a declarat faptul că într-un oraș cu un anumit număr de paturi, se găsesc 4-5 medici și într-un alt oraș, centru universitar, cu același număr de paturi, există aproximativ 100 de medici. Din cauza acestor factori, sunt mari șanse să scadă și calitatea actului medical.

  • „Unii s-au gândit că o soluție ar fi să oblige medicii să rămână în țară sau în anumite orașe. Nu poți obliga un om să muncească forțat, mai ales într-o ramură medicală. Medicul trebuie să vină cu drag la muncă, să facă asta din pasiune, din plăcere. Nu poți să ții forțat pe cineva 5 ani într-un loc de muncă, dacă nu-și dorește”
  • „Avem, de asemenea, nevoie să aducem gărzile la salariul actual. Unii rămân cu linia de gardă descoperită, iar alții se chinuie și fac 6 – 7 gărzi pe lună ca să acopere gărzile.
  • În UPU, din cauza lipsei specialiștilor, cei care fac gărzi pe urgențe majore sunt medicii de familie. Nu poți compara, cu tot respectul, un medic de familie cu un medic UPU specialist pentru că nu a avut de-a face cu urgențe majore, șocuri hemoragice, politraume, arsuri sau orice altceva. 

În astfel de situații, tot ce vine într-un caz mai agravat, ori este solicitat ATI-ul care deja este aglomerat, ori este transferat într-un alt spital”.

Dr. Amin Zahra despre lipsa timpului liber de după gardă și cele 33 de ore de muncă continuă

Așa cum menționează dr. Zahra, aflăm faptul că în 70 – 80% din spitalele din România, medicii își continuă programul de zi, după cele 24 de ore de muncă petrecute în spital, acumulându-se peste 33 de ore de muncă.

  • „În puține spitale din România reușești să pleci acasă după 24 de ore de gardă. 
  • Eu m-am confruntat la Spitalul Județean din Ploiești cu problema aceasta. Am sesizat ITM-ul (Inspectoratul Teritorial de Muncă) și mi s-a spus că sunt două contracte de muncă diferite: contractul de gărzi și contractul de muncă. Bun, dar e același om care efectuează toate acele ore.
  • Am sesizare și răspuns de la ITM pe această problemă și nu am reușit absolut nimic! Este efectiv un abuz ceea ce se întâmplă, mai ales într-o meserie în care trebuie să fii odihnit, să fii conștient și apt mereu pentru actul medical. 
  • Eu, ca medic anestezist, trebuie să îmi continui programul de zi și există riscul ca după 6,7 anestezii efectuate să greșesc din oboseală, făcând munca aferentă programului normal, de zi.
  • Este, din păcate, o normalitate ceea ce se întâmplă și este absurd pentru că până la urmă, ceri un drept al tău: cel de a fi odihnit înainte să te prezinți din nou la muncă”.

Acesta ne-a mai menționat faptul că problemele din sistem sunt foarte multe și nu se discută despre ele, din păcate. Sau dacă se discută, nu există soluționări în acest sens.

Amin Zahra Ziar Medical

„Oameni buni, medicii rămân la program după gardă. După 24 de ore, nu mai ești apt de muncă”

Dr. Amin Zahra ne spune faptul că atunci când un medic merge cu plăcere la spital, este mai empatic și reușește să ofere mai multe și pacientului.

În caz contrar, atunci când la locul de muncă se acumulează doar frustrări, randamentul este mult mai scăzut”.

  • „ITM-ului trebuie să i se atragă atenția din toate părțile: Oameni buni, medicii rămân la program după gardă. După 24 de ore nu mai ești apt de muncă. 
  • Într-o poliță de asigurare de malpraxis, ei îți spun că după ora 14:00, când se încheie programul, ei nu îți mai acoperă malpraxisul, pentru că tu nu mai ai ce să cauți în spital. La fel, după 24 de ore de gardă în care tu ai muncit, se consideră că ți-ai terminat programul și nu mai ai acoperire.
  • O altă problemă referitoare la gărzi este faptul că dacă, de exemplu, faci 4 gărzi, una nu este plătită pentru a se recupera ora de la 14:00 la 15:00 care este contravizita. Noi avem program normal de la 8 la 15:00, dar dacă faci gărzi, programul e de la 8 la 14:00 și ți se taie o gardă. Deci pe lângă faptul că gărzile sunt prost plătite, una o faci și gratis”.

Amin Zahra medic anestezist

Sporurile medicilor sunt distribuite incorect și nu în raport cu efortul depus

O altă chestiune evidențiată de Dr. Amin Zahra este cea a sporurilor distribuite incorect și nu în funcție de munca depusă.

  • „În spitale ți se oferă spor de 50%, apoi 70%, 80%. Trebuie reglementată și această situație. De ce medicul de ATI care lucrează în București are 50%, iar alt medic care lucrează în Timișoara are 70%, când se realizează aceeași muncă, la același program?
  • Nu este o chestie productivă pentru medic. Chirurgul care stă 6 ore în picioare în sala de operație primește 20% spor, psihiatrul 100% și exemplele pot continua. Ar trebui să plătim în funcție de munca fiecăruia dintre noi.
  • Cine lucrează într-un spital mai mic ar trebui, de asemenea, să aibă un spor mai mare. Cum putem încuraja medicii să vină în spitalele mai mici? Oferindu-le cazare, tichete de vacanță, spor mai mare etc.

Medicii trebuie stimulați pentru că altfel nu va dori nimeni să lucreze în orașele și spitalele mici unde condițiile de muncă și dotările sunt cu mult mai proaste”.

Descoperă AICI mai multe interviuri cu experți din domeniul sănătății!

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari

Cele mai citite articole în ultima săptămână