Una dintre cele mai severe complicații cu care confruntă pacienții imobilizați la pat o reprezintă apariția escarelor, cunoscute și sub numele de „ulcer de decubit” sau „ulcer de presiune”. Despre gravitatea lor și cum pot fi abordate terapeutic aflăm mai multe de la Boros Robert, asistent medical (Sighișoara).
„Există 4 grade de gravitate”
Domnule Boros Robert, care este specificul îngrijirii persoanelor imobilizate la pat și cât de mare este riscul ca acești pacienți să facă escare?
Persoanele imobilizate la pat prezintă un risc foarte mare de a produce escare de decubit sau ulcerații de presiune, cum li se mai zice. Principalul motiv este imobilitatea și lipsa sprijinului în mobilizare din partea familiei sau a îngrijitorului.
Putem vorbi de o „gradare” a gravității escarelor?
Da, există 4 grade de gravitate a escarelor, de la superficial până la gradul 4, unde este macerat sau distrus țesutul de la nivelul pielii până la os. Gradul 1 este o formă ușoară, unde în prima fază apare doar o roșeață, care se poate vindeca spontan și nu există încă risc de infecție. Se poate diagnostica prin simpla schimbare a poziției și se vindecă fiziologic, fără tratamente. La escara de gradul 2, numită și flictenă, apar deja niște papule seroase cu risc de infecție, pentru că se sparg și atunci se dezintegrează nivelul epidermei, deschizându-se poarta pentru bacterii și alți agenți patogeni. La escara de gradul 3 este deja afectat și țesutul subcutanat, este format un crater și necesită intervenție chirurgicală și tratament chirurgical profesionist. Nu se vede neapărat adâncimea sau mărimea escarei, pentru că la nivelul epidermei poate fi doar o mică fisură, dar țesutul mai profund este mult afectat. Acest tip de escară se diagnostichează chirurgical, pentru că familia sau îngrijitorul n-ar putea să-și dea seama de gravitate. La escara de gradul 4 inclusiv mușchiul este deteriorat, nu mai există țesut aproape deloc sau există un țesut mort pe o întindere/ adâncime foarte mare.
„Igiena plăgilor este foarte importantă”
Care sunt cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știe cei care se ocupă de îngrijirea persoanei imobilizate la pat?
Cel mai important lucru este prevenția. Se întâmplă neplăceri și în spitale performanțe, pentru că imobilizarea îndelungată, starea pacientului, deshidratarea, boli asociate precum diabetul, toate acestea pot să ducă la formarea și agravarea escarelor. De aceea, igiena plăgilor este foarte importantă! De la stadiul 2 al escarelor, deja trebuie pansat pacientul și făcută o barieră între agenții patogeni și rană. Tratamentul este diferit, în diferitele forme și grade ale escarelor. De exemplu, la escarele de gradul 2, unde este doar secreție minimă sau moderată, se folosesc pansamente de tip hidrocoloid, care este un fel de piele artificială, absoarbe secreția dar totuși menține umedă rana pentru favorizarea vindecării. Asta în vreme ce la escara de gradul 1 trebuie doar evitată frecarea sau presiunea care a produs-o. Aici, se pot folosi pansamente de tip tegaderm – este un film transparent, un pansament foarte subțire, neabsorbant, care doar ajută la prevenirea frecării sau a deteriorării epidermei.
„Sunt contraindicate unguentele direct pe rană”
Există substanțe indicate sau, dimpotrivă, contraindicate în tratamentul escarelor?
Sunt contraindicate, la escarele de gradul 3 și 4, unguentele direct pe rană. Dar în jurul rănii se poate folsi sulfadiazina de argint, care se găsește și la farmacii. Este contraindicată, în schimb, folosirea oricărei substanțe sub formă de pudră, pentru că odată uscată devine abrazivă și folosirea ei favorizează producerea escarelor, pe lângă rana pe care o are deja, sau extinderea rănii principale. Trebuie evitată spălarea, curățarea rănii cu ceaiuri făcute în casă, pentru că nu sunt destul de sterile; de obicei curățăm cu ser fiziologic sau cu soluție Ringer – o soluție asemănătoare cu soluția salină, doar că are mai mulți componenți și favorizează vindecarea. Nici apa oxigenată nu o prea folosim, pentru că arde rana. Betadină putem folosi, dar pentru timp limitat, pentru că arde, sau dacă o folosim mai mult, o vom dilua. Există și soluții moderne, care se folosesc cu succes inclusiv la diabetici – în cazuri de ulcere diabetice, picior diabetic – dar și la escare.
Cu ce frecvență trebuie înlocuite pansamentele?
În funcție de răni și dacă lucrăm cu pansamente moderne, frecvența poate crește până la 7 zile. La escarele unde se formează fibrină, folosim sorbalgon – un alginat de calciu sub formă de meșă sau compresă de diferite mărimi. Îl punem în rană și poate sta 5-7 zile, până se formează din el un gel, pe care ulterior îl spălăm cu ser fiziologic. Formându-se un gel, absoarbe umiditatea și o menține doar cât are nevoie rana pentru vindecare. Peste acesta se poate pune un alt pansament, cum ar fi, de exemplu, atraumanul stratificat cu ioni de argint – este o compresă îmbibată în unguent, care se folosește pentru prevenirea sau tratarea infecțiilor minore.
„Cu bisturiul se îndepărtează țesutul necrozat”
Când este recomandată intervenția chirurgicală, în escare?
În unele cazuri, este necesară intervenția chirurgicală, pentru că este mult țesut necrozat, mort, iar acesta trebuie îndepărtat chirurgical. Cu bisturiul, de regulă, dar în unele cazuri se poate folosi și debridarea, cu diferite tipuri de pansamente. De exemplu, hidrogelul înmoaie țesutul necrozat și acesta se îndepărtează singur sau se poate îndepărta ușor cu o pensă. În toate cazurile, indiferent dacă de îngrijirea persoanei respective se ocupă un asistent medical specializat sau un membru al familie, este necesar să se facă și un consult chirurgical.
Ce poate face familia, în îngrijirea bolnavului aflat la pat?
Cum spuneam, igiena și mobilizarea pacientului sunt foarte imporante. În cazul în care e conștient, e bine să-i explicăm că la interval de 30 de minute – o oră trebuie să-și schimbe poziția în pat. Dacă nu poate pacientul singur, atunci trebuie ajutat. Se fac rulouri de sprijin din cearșafuri – dar să fie din bumbac cu țesătură densă, oricum, nesintetic, pentru că țesătura rară, și la așternuturi, e posibil să formeze cute care favorizează apariția escarelor. Transpirația trebuie, de asemenea controlată.
„Gimnastică, doar după indicațiile unui kinetoterapeut”
Aveți și alte recomandări, de folos în îngrijirea generală a pacienților imobilizați la pat?
Este indicată și folosirea saltelei antiescară, care favorizează ventilația, face și un pic de masaj și ajută la prevenirea escarelor. Colacul antiescară nu se prea folosește, în ultimul timp, pentru că, din auza presiunii, pot să apară alte escare, dacă nu este pus corect. Este important să ajutăm bolnavul să facă anumite manevre de gimnastică, dar pentru aceste tehnici trebuie să avem indicații din partea unui kinetoterapeut. Ce putem face sigur este acea schimbare de decubidorsală, adică dacă e pe spate, trebuie așezat pe lateral și invers. Se mai poate face un masaj ușor sau un tapotaj (baterea cu marginea cubitală a mâinii), ca să reactivăm circulația, de fiecare dată când îi schimbăm poziția. Sunt importante și hidratarea și regimul proteic, pentru că lipsa proteinelor și a hidratării sunt factori de risc în producerea unei escare.
Simona Lazăr