21,64% dintre decesele înregistrate în România sunt generate de accidentul vascular cerebral, potrivit unul raport realizat la solicitarea Societăţii Române de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională.
„21,64% dintre decesele înregistrate în România sunt generate de Aciidentul vascular cerebral. Reprezintă a doua cauză de mortalitate, în acelaşi timp a doua cauză de dizabilitate. Pacienţii post AVC rămân cu o calitate a vieţii afectată pe toată durata. Aceștia prezintă, de asemenea, costuri sociale foarte mari. La vârstele peste 65 de ani, valorile cresc de aproximativ 10 ori. Vârsta de debut pentru accidentul vascular cerebral a coborât foarte mult. Din estimările Institutului Naţional de Statistică, pe următoarea perioadă se prevede o creştere a mortalităţii cu peste 34% din cifra actuală în fiecare an, până în 2035”, a declarat Preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională, Gheorghe Iana, potrivit AGERPRES.
Potrivit lui Iana, de la momentul în care se declanșează accidentul vascular, pentru pacient începe o cursă contra cronometru. Bolnavul trebuie să ajungă într-un centru de terapie.
„O primă etapă ar fi diagnosticul primar şi transportul medical asistat. A doua etapă este de diagnostic într-un serviciu specializat. Acesta este un serviciu cu platou tehnologic, cu specialişti care să asigure un diagnostic imediat în vederea instituirii trombolizei. Presupune prezenţa neurologului specializat în stroke, a cardiologului intervenţionist, care să asigure manevra intervenţională de completare a trombolizei intravenoase, atunci când este cazul. Instituirea terapiei, cu cât se face mai rapid cu atât şansele de recuperare sunt mai mari. Fereastra terapeutică este de 6 ore. Dacă nu avem infrastructură, nu avem condiţii de terapie, acel pacient este condamnat”, a spus acesta.
El a vorbit şi de deficienţele care apar în ceea ce priveşte bolnavii cu AVC.
”Principalele deficienţe în circuitul pacientului sunt în primul rând identificarea AVC-ului în zona deficitară cu personal medical, vorbim de zonele rurale. A doua mare deficienţă este reprezentată de distanţele mari între centrele specializate în stroke. Suportul de diagnostic imagistic redus este o altă problemă. În majoritatea spitalelor nu avem disponibilitate 24 din 24 de ore şi nici acces la un platou tehnologic şi nici specialişti care să facă un diagnostic, o perfuzie, o difuzie în acest interval”, a arătat Iana.
Vezi și Conf dr Cosmin Puia, despre chirurgia metastazelor hepatice
Află tot ce trebuie să știi despre transplantul de ficat și prof dr Irinel Popescu
Gheorghe Iana a precizat că în ultimii ani fondurile din programul de stroke au scăzut. „În 2016 s-au alocat 5.381.000 de euro, în 2017 au scăzut la 3.451.000 de euro, iar în 2018 tendinţa este tot de scădere”, a afirmat el.
Citește și:
Ministerul Sănătății intenţionează deschiderea unui centru de Stroke în fiecare spital judeţean