Splenectomia – indicații, riscuri, rezultate, viața fără splină

Splenectomia este o procedură chirurgicală de îndepărtare a splinei – un organ care se află sub cutia toracică în partea stângă sus a abdomenului. Splina ajută la combaterea infecțiilor și filtrează din sânge substanțele care nu sunt necesare, cum ar fi celulele sanguine vechi sau deteriorate.

Cel mai frecvent motiv pentru splenectomie este ruptura de splină, care este adesea cauzată de o traumă la nivelul abdomenului. Splenectomia poate fi efectuată și pentru a trata alte afecțiuni, inclusiv o splină mărită care provoacă disconfort (splenomegalie), unele tulburări ale sângelui, anumite tipuri de cancer, infecții și chisturi sau tumori necanceroase.

Splenectomia este cel mai frecvent efectuată folosind o cameră video minusculă și instrumente chirurgicale speciale (splenectomie laparoscopică). Cu acest tip de intervenție chirurgicală, este posibilă externarea din spital în aceeași zi și recuperarea completă în două săptămâni.

Când se recomandă splenectomia?

Splenectomia se efectuează pentru a trata o mare varietate de boli și afecțiuni. Medicul specialist poate recomanda o splenectomie în următoarele situații:

- Articolul continua mai jos-

• Ruptură de splină. Dacă splina suferă o vătămare gravă în urma unei traume abdominale sau din cauza splenomegaliei, rezultatul poate fi o hemoragie internă care pune viața în pericol.
• Splina mărită. Splenectomia poate fi făcută pentru a ameliora simptomele splenomegaliei, care includ durere și senzație de plenitudine.
• Afecțiuni ale sângelui. Bolile de sânge care pot fi tratate prin efectuarea unei splenectomii includ purpura trombocitopenică idiopatică (trombocitopenia imună), policitemia vera și talasemia. Dar splenectomia este de obicei efectuată numai după ce alte tratamente nu au reușit să reducă simptomele acestor tulburări.
• Cancerele care pot fi tratate cu splenectomie includ leucemia limfocitară cronică, limfomul Hodgkin, limfomul non-Hodgkin și leucemia cu celule păroase.
• Infecție. O infecție severă sau dezvoltarea unei colecții mari de puroi înconjurat de inflamație (abces) în splină poate necesita îndepărtarea splinei dacă aceasta nu răspunde la alt tratament.
• Chist sau tumoră. Chisturile sau tumorile necanceroase din interiorul splinei pot necesita splenectomie dacă devin mari sau sunt dificil de îndepărtat complet.

De asemenea, echipa medicală poate recomanda îndepărtarea splinei pentru a ajuta la diagnosticarea unei afecțiuni, mai ales dacă este prezentă splenomegalia și nu se poate determina de ce.

Splenectomia – riscuri

În general, splenectomia este o procedură sigură. Dar, ca și în cazul oricărei intervenții chirurgicale, splenectomia prezintă riscul potențial de complicații, inclusiv:

• Sângerare
• Cheaguri de sânge
• Infecție
• Leziuni ale organelor din proximitate, incluzând stomacul, pancreasul și colonul

Riscul de infecție pe termen lung

După îndepărtarea splinei, este mai probabilă contractarea unor infecții grave sau care pun viața în pericol. Medicul specialist poate recomanda vaccinarea împotriva pneumoniei, gripei și meningococilor. De asemenea, se poate recomanda administrarea antibioticelor în scop de prevenție, mai ales dacă sunt prezente și alte afecțiuni care cresc riscul de infecții grave.

Cum să te pregătești pentru splenectomie

Alimentație și medicamente

Înainte de procedura de splenectomie, este posibil să fie necesară întreruperea temporară a tratamentului cu anumite medicamente și suplimente. De asemenea, cel mai probabil, medicul va recomanda evitarea consumului de alimente și băuturi cu un anumit număr de ore înainte de intervenție.

Procedura de splenectomie – la ce să te aștepți

Înainte de procedură

Chiar înainte de intervenție, vi se va administra un anestezic general. Echipa chirurgicală vă monitorizează ritmul cardiac, tensiunea arterială și oxigenul din sânge pe tot parcursul procedurii. Veți avea senzori pentru monitorul cardiac atașați pe piept și o manșetă pentru tensiunea arterială pe braț.

În timpul procedurii

După ce anestezia își face efectul, chirurgul începe operația efectuând fie o procedură minim invazivă (laparoscopică), fie o operație deschisă (tradițională). Metoda folosită depinde adesea de mărimea splinei. Cu cât splina este mai mare, cu atât este mai probabil ca chirurgul să aleagă să facă o splenectomie deschisă.

• Splenectomia laparoscopică. În timpul splenectomiei laparoscopice, chirurgul face patru mici incizii în abdomen. Apoi, introduce un tub cu o cameră video minusculă în abdomen printr-una dintre incizii. Astfel, medicul poate urmări imaginile video pe un monitor și îndepărtează splina cu instrumente chirurgicale speciale care sunt introduse prin celelalte trei incizii. La final, chirurgul închide inciziile și procedura este gata.

Splenectomia laparoscopică nu este potrivită pentru toți pacienții, nici pentru toate situațiile. O splină ruptă necesită de obicei splenectomie deschisă. În unele cazuri, chirurgul poate începe cu o abordare laparoscopică și poate considera necesar să facă o incizie mai mare în timpul intervenției din cauza țesutului cicatricial de la operațiile anterioare sau a altor complicații.

• Splenectomia deschisă. În timpul splenectomiei deschise, chirurgul face o incizie în mijlocul abdomenului și deplasează mușchii și alte țesuturi pentru a dezvălui splina. Apoi, îndepărtează splina și închide incizia.

După procedură

• În spital. După operație, pacientul este mutat într-un salon de recuperare. În urma unei intervenții laparoscopice, externarea se face în aceeași zi sau a doua zi. După o intervenție chirurgicală deschisă, externarea va fi după 2-6 zile, în funcție de evoluția individuală a fiecărui pacient.
• Acasă. Discutați cu medicul dumneavoastră despre cât timp trebuie să așteptați până la reluarea activităților zilnice. Dacă ați avut o intervenție chirurgicală laparoscopică, poate dura două săptămâni. După o intervenție chirurgicală deschisă, poate dura șase săptămâni.

Operația de splenectomie – rezultate

Dacă ați avut splenectomie din cauza unei rupturi de splină, de obicei nu este necesar un tratament suplimentar. Dacă a fost făcută pentru a trata o altă tulburare, poate fi necesar un tratament suplimentar.

Viața fără splină

După splenectomie, alte organe din corp preiau majoritatea funcțiilor îndeplinite anterior de splină. Puteți duce un mod de viață activ fără splină, dar trebuie să țineți cont de faptul că aveți un risc mai mare de a vă îmbolnăvi sau de a contracta infecții grave. Acest risc este cel mai mare la scurt timp după operație. Persoanele fără splină ar putea, de asemenea, să se recupereze mai greu după o boală sau o traumă.

Pentru a reduce riscul de infecție, medicul specialist vă poate recomanda vaccinuri împotriva pneumoniei, gripei și meningococilor. În unele cazuri, s-ar putea să se recomande și un tratament profilactic cu antibiotice, în special copiilor sub 5 ani și celor cu alte afecțiuni care cresc riscul de infecții grave.

După splenectomie, anunțați medicul la primul semn de infecție, cum ar fi:

• Febră de 38 °C sau mai mare
• Roșeață sau pete sensibile oriunde pe corp
• Durere în gât
• Frisoane
• Răceală care durează mai mult decât de obicei

Asigura-ți-vă că persoanele apropiate știu că v-a fost îndepărtată splina. Luați în considerare să purtați o brățară de alertă medicală care să indice că nu aveți splină.