Prorectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel David, îşi propune ca, în mandatul său de președinte al Asociației Psihologilor din România (APR), preluat în noiembrie 2017, să reconstruiască excelența școlii românești de psihologie, în beneficiul știinţei și al societății românești. În plus, intenționează să demareze nu doar o implicare mai activă a APR în olimpiadele de profil naționale, dar și să contribuie la organizarea unor olimpiade de prestigiu la nivel international! Într-un interviu pentru Ziar Medical, prof. univ. dr. Daniel David a explicat faptul că psihologia are deja o prezență foarte bună în România urbană, însă și-ar dori ca serviciile de psihologie să ajungă și în România rurală.
Reporter: Ce reprezintă, pentru dumneavoastră, preluarea acestei funcții?
Prof. univ. dr. Daniel David: Asociația Psihologilor din România este păstrătoarea istoriei psihologiei în România. APR a fost înființată în mod formal în anul 1964, dar prin membrii fondatori este continuatoarea primelor organizații de psihologie din România (ex. Societatea de Psihologie înființată de Florian Ștefănescu-Goangă la Cluj, în anul 1933 – prima organizație a psihologilor din România). În acest context, simplu și cinstit spus, funcția de președinte APR reprezintă o responsabilitate enormă, fiind o funcție pe care nu mi-am dorit-o (din cauza timpului limitat pe care îl am la dispoziție, angajat în multe sarcini academice/profesionale), dar pe care am acceptat-o din respect pentru APR și ca urmare a situației complicate în care se află în prezent psihologia românească. Acum că am fost ales de colegii mei, președinția APR reprezintă o provocare și o oportunitate de a reconstrui excelența școlii românești de psihologie.
Rep.: Ce obiective v-ați propus pentru acest mandat?
Prof. univ. dr. Daniel David: În orice țară civilizată, psihologia este una dintre științele și profesiile de elită, de starea acesteia depinzând bunăstarea oamenilor și gradul de civilizație al societății. Programul meu este descris detaliat pe siteul Asociației Psihologilor din România. Ca viziune țintesc să onorăm tradiția psihologiei românești și să dezvoltăm excelența școlii românești de psihologie. Mai precis, planurile sunt acestea:
Anul 1 (octombrie 2017- 1 octombrie 2018)
- Re-startarea APR (ex. reconectare cu instituţiile naţionale şi internaţionale unde APR este deja membru, o mai bună conectare cu științele/profesiile tangente/conexe, etc.)
•Newsletter lunar (începând din ianuarie 2018) - Cu focalizare pe (a) evenimentele naţionale şi internaţionale de interes pentru psihologii din România, (b) informaţiile noi şi/sau necesare şi utile psihologilor din România pentru buna practică ştiinţifică şi profesională, (c) alte informaţii care pot susţine nevoile şi interesele psihologilor din România
- (2) În secţiunea “Vocea Psihologului” se vor publica puncte de vedere şi propuneri – cu relevanţă ştiinţifică şi profesională – ale psihologilor membri ai APR
- Demararea procedurilor de reînscriere în APR (inclusiv cu demararea organizării secţiunilor APR) – probabil începând cu 1 decembrie 2017
•Demararea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
•Consultarea psihologilor pentru a stabili nevoile comunităţii profesionale şi a defini astfel priorităţile şi acţiunile APR
•Demararea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.) și elevi/profesori (ex. manuale/ghiduri moderne)
•Planificarea unei conferinţe naţionale (probabil la Cluj-Napoca)
•Planificarea unei reviste proprii
Anul 2 (1 octombrie 2018-1octombrie 2019)
- Stimularea procedurilor de reînscriere în APR (şi dezvoltarea organizaţională a APR – ex. secţiuni, etc.)
•Aprofundarea procedurilor pentru a intra în colaborare cu instituţii naţionale şi internaţionale, în beneficiul ştiinţei şi profesiei noastre
•Implementarea planurilor/programelor APR, definite de jos în sus de către nevoile comunităţii psihologilor din România
•Derularea procedurilor de suport profesional pentru psihologi (ex. ghiduri metodologice, ghiduri de bune practici, etc.)
•Organizarea conferinţei naţionale (2019)
•Lansarea unei reviste, cu apariţia bianuală
Anul 3 (1 octombrie 2019-1 octombrie 2020)
- Consolidarea tuturor activităților APR
•Pregătirea alegerilor din 2021
Anul 4 (1 octombrie 2020-1 octombrie 2021)
- Să avem o organizaţie profesională (APR) cu un statut naţional similar cu al American Psychological Association şi al Association for Psychological Science în SUA, într-o relaţia de strânsă colaborare cu CPR, bine integrată internaţional.
•Alegeri
Rep.: Care sunt lacunele, problemele sau provocările în acest domeniu/sistem?
Prof. univ. dr. Daniel David: În psihologie există atât provocări ale științei și profesiei care se regăsesc în toată lumea, cât și unele specific naționale. Cele internaționale se referă la mișcarea evidence-based, care forțează și psihologia (alături de medicină) să promoveze/susțină doar acele proceduri care au suport științific. Din păcate multe orientări clasice (“vedete”) în psihologie nu au acest suport, astfel că există o stare de tensiune pe alocuri – ex. între cine ocupă poziții de influență și cine le-ar merita -, care trebuie rezolvată înțelept: fie orientările cunoscute care nu au suport științific îl caută și se supun rezultatelor obținute, fie aceste orientări intră la secțiunea de istorie și lasă locul activ altor abordări moderne.
Provocările naționale se leagă mai ales de lipsa unor reglementări adecvate și asumarea unor practice internaționale, ceea ce face ca pseudo-știința și non-știința să fie destul de influente, contaminând pe alocuri nu doar psihologia ca știință și profesie, ci și unele politici publice din statul român, cu impact negativ asupra oamenilor și societății. Mai mult, dacă psihologia are deja o prezență foarte bună în România urbană, aș dori ca serviciile de psihologie să ajungă și în România rurală (mulți oameni din această zonă suferind psihologic nu pentru că nu ar exista servicii psihologice eficiente pentru nevoile lor, ci pentru că ei au neșansa să nu le poată accesa).
Rep.: Ați precizat că psihologia din România a avut o istorie complicată și fascinantă care s-a confruntat inclusiv cu întemnițarea și persecutarea liderilor în perioada comunistă. În ce măsură și-a pus amprenta acest lucru asupra prezentului?
Prof. univ. dr. Daniel David: O istorie a psihologie românești există pe siteul APR. Spațiul este limitat aici, așa că nu risc să încep să vorbesc despre această istorie, deoarece aș prezenta-o trunchiat. Merită însă citită măcar pe site! Însă scurt spus, întreruperea/interzicerea psihologiei în perioada comunistă a forțat tânăra generație de după revoluție să se conecteze direct cu mișcarea psihologică internațională, sărind astfel etape. Această ardere de etape cred că a fost un lucru bun, pe alocuri psihologia românească fiind astăzi un jucător activ în aria internațională a psihologiei. În fine, persecuțiile comuniste ne-au unit comunitatea, știind că, spre deosebire de alte științe socio-umaniste, psihologia nu a putut să fie major penetrată ideologic, rămânând, cu toate prigonirile, știință! Toți suntem conștienți de acest lucru și l-am transformat în valoare care ne ghidează acțiunile specifice.
Rep.: Care este percepția actuală a populației asupra psihologilor?
Prof. univ. dr. Daniel David: Lucrurile au evoluat, de la necunoaștere și confuzie cu psihiatria/parapsihologia, imediat după revoluție, la stigma asociată accesării serviciilor de psihologie în anii ‘90, până la acceptarea și valorizarea astăzi a științei și practicii psihologice în țară. Sigur, așa cum am spus mai sus, acest lucru este valabil mai ales în zonele urbanizate, în România rurală având încă de lucru. Dar acesta reprezintă unul din obiectivele mele ca președinte APR – a duce psihologia și în România rurală -, oamenii de acolo având aceleași probleme și suferințe psihologice ca cei din zonele mai dezvoltate și, așadar, meritând să aibă aceleași resurse de rezolvare.
Rep.: Ați precizat faptul că vă propuneți ca în acest mandat să reconstruiți excelența școlii românești de psihologie. Cum va fi posibil acest lucru?
Prof. univ. dr. Daniel David: Așa cum am spus, APR se identifică cu istoria psihologiei în România. Astăzi, încercăm să onorăm această tradiție și să reconstruim excelența școlii românești de psihologie. Excelența înseamnă integrarea în aria internațională a psihologiei și un rol activ în această arie. Acest lucru se face prin promovarea bunelor practici internaționale în știința și profesia psihologiei (ex. prin ghiduri metodologice; modalități de organizare a psihologiei în țară, etc.) și ajutarea și stimularea celor care doresc să asimileze aceste practici. În plus, trebuie identificați profesioniștii de marcă din țară și susținuți în activitatea lor națională și internațională. Spre exemplu, mă interesează să demarăm nu doar o implicare mai activă a APR în olimpiadele de profil naționale, dar să contribuim la organizarea unor olimpiade de prestigiu la nivel international, ca rampă pentru câștigători de a deveni apoi studenți la orice universitate din lume pe care o aleg (conexiunile noastre internaționale constituie o platformă bună de start…). Așadar, mizez pe implicarea tuturor psihologilor din România în APR și pe înțelepciunea acestora de a-i susține pe cei mai buni dintre noi, câștigul lor fiind în final câștigul tuturor psihologilor, al românilor și al societății în general.