În ultimii ani, datele oficiale arată o creștere substanțială a cazurilor de depresie și anxietate la nivel mondial. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 1 miliard de oameni trăiesc în prezent cu tulburări mintale, iar după pandemia COVID-19 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 25% a cazurilor de depresie și anxietate.
Tinerii, categoria cea mai afectată
Tendința este și mai accentuată la copii și adolescenți. Un studiu global publicat în Molecular Psychiatry arată că în 2021 existau aproape 279 de milioane de tineri cu tulburări mintale, iar incidența anxietății la grupa 10–24 ani a crescut cu 52% din 1990 până în prezent.
România nu face excepție
Un raport recent al organizației „Salvați Copiii” arată că 1 din 4 copii din România care solicită consiliere prezintă simptome de anxietate sau depresie, multe direct legate de expunerea excesivă la rețele sociale și de presiunea performanței.
De ce se întâmplă asta? Un mediu mult mai ostil decât acum 20 de ani
Studiile recente indică mai mulți factori care contribuie la dezechilibrul emoțional: izolarea socială, scăderea calității somnului, sedentarismul, presiunea competitivității, stresorii digitali și comparațiile permanente generate de social media. Copiii și adolescenții sunt expuși la un volum mult mai mare de stimuli emoționali decât generațiile anterioare.
De ce se prăbușește sănătatea mintală a tinerilor? Răspunde prof. dr. Ioana Micluția
Pentru a înțelege amploarea fenomenului depresiei în rândul tinerilor și nu numai, ziarul nostru a realizat un interviu cu prof. dr. Ioana Micluția, una dintre cele mai respectate și bine pregătite personalități din psihiatria românească.
Prof. dr. Ioana Micluția este medic primar psihiatru și profesor universitar în cadrul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, la disciplina de Psihiatrie și Psihiatrie Pediatrică, Departamentul de Neuroștiințe.
Pe lângă activitatea didactică și de cercetare, prof. dr. Ioana Micluția este și medic șef al Secției Psihiatrie II din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj.
Valentina Prelipcean: De ce vedem o explozie de cazuri de depresie și anxietate în ultimii ani? Și, mai exact, această creștere este reală sau doar vorbim mai mult despre ele?
“Creșterea este una reală, ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că astfel de manifestări apar din ce în ce mai des la tineri, chiar la copii și adolescenți. Depresia nu mai are vârstă în România” a declarat prof. dr. Ioana Micluția pentru Ziar Medical
VP: Cum arată depresia în 2025?
“Depresia, sau mai bine zis o tristețe persistentă și stabilă care durează mai mult de două săptămâni, se manifestă prin lipsa savorii vieții, prin disperare și absența oricărei speranțe. La acestea se pot adăuga anxietatea, insomnia și o diminuare puternică a elanului vital, astfel încât activitățile și plăcerile care în mod normal ne aduc bucurie ajung să nu mai provoace nimic.” prof. dr. Ioana Micluția
VP: Suntem o generație mai vulnerabilă psihic sau trăim într-o lume mai ostilă decât înainte?
„Mă rog, și lumea este, cum să zic, plină de provocări, dar cred că față de generațiile post-belice, în care, chiar dacă condițiile erau mult mai dificile, poate ne lipsește robustețea adaptării la niște valori mai simple. Dacă nu achiziționăm absolut tot ceea ce ne asigură nivelul de trai, atunci se pare că considerăm că suntem un eșec.
Practic vorbim de presiunea performanței. Statisticile ne arată însă că țările cele mai sărace sunt și cele mai lipsite de griji, și mai „fericite”, cum ar fi Columbia, printre cele citate cu un nivel al stării de bine destul de acceptabil. Se mai zice și despre Norvegia că ar fi fericită, dar nu cred că este vorba despre fericire, ci mai degrabă despre confort. prof. dr. Ioana Micluția
Recunoașterea simptomelor, primul pas esențial
Depresia nu este „oboseală”, nu este „lipsă de voință”, nu este „moft”. Este o boală reală, cu manifestări serioase, care afectează tot mai mulți tineri și adulți. Specialiștii recomandă ca orice schimbare de dispoziție persistentă, pierderea interesului pentru activități, iritabilitate, tulburări de somn sau anxietate să fie luate în serios. Cu cât sunt identificate mai devreme, cu atât tratamentul este mai eficient.
Cere ajutor, nu ești singur
Depresia nu este o condamnare, ci un semnal. Un strigăt al minții și al corpului care cere echilibru, pauză, atenție. Așa cum spune prof. dr. Ioana Micluția, „depresia nu mai are vârstă în România”, ceea ce înseamnă că responsabilitatea noastră este să fim atenți, informați și să cerem ajutor atunci când este nevoie.
Nimeni nu trebuie să treacă singur prin suferință. Iar sănătatea mintală trebuie tratată cu aceeași seriozitate ca sănătatea fizică.
Resurse de sprijin pentru cei care se confruntă cu depresie, anxietate sau crize emoționale
Dacă tu sau cineva drag trece printr-o perioadă dificilă, există organizații și linii de sprijin care pot oferi ajutor imediat, confidențial și gratuit:
TelVerde Antisuicid – Alianța Română de Prevenție a Suicidului 0800 801 200
Linie gratuită, dedicată persoanelor aflate în criză emoțională sau cu gânduri suicidare.
depreHUB – linie națională depresie și anxietate (24/7) 0374 456 420
Sprijin pentru depresie, atacuri de panică, anxietate, probleme emoționale.
depreHUB Teens – pentru adolescenți 0374 461 461
Suport specializat pentru tineri care se confruntă cu depresie, anxietate sau presiuni sociale.
Telefonul Copilului 116 111
Linie gratuită pentru copii și adolescenți care trec prin situații emoționale dificile sau abuz.