În România numărul de specialiști în domeniul geneticii este insuficient. În luna noiembrie 2014 Ministerul Sănătăţii a decis înfiinţarea, în fiecare județ, a unui cabinet medical de genetică şi a unui laborator în cadrul spitalelor judeţene sau de specialitate, locurile nu sunt însă scoase la concurs. Astfel, potrivit Mariei Puiu, președintele Societății Române de Genetică Medicală, din cele 41 de județe ale României, în 40 dintre ele postul respectiv nu a fost scos și nu au fost angajați geneticieni. Lipsa posturilor în domeniu îi determină pe tineri fie să se reorienteze, fie să părăsească țara pentru că meseria de genetician este tot mai căutată în afară.
Maria Puiu, președintele Societății Române de Genetică Medicală și vicepreședinte al Alianței Naționale de Boli Rare din România, a atras atenția încă din anii anteriori cu privire la faptul că, în România, nu sunt suficienți geneticieni. Asta în condiţiile în care în ţară se nasc anual 8 mii de copii cu astfel de boli și, potrivit acesteia, toate bolile, atât cele rare, cât și cele comune, cu excepția traumatismelor, au o componentă genetică.
’’Noi producem specialiști și nimeni nu îi angajează! În România nu sunt suficienți specialiști în domeniul geneticii. Sigur, nici acum nu sunt suficienți, dar, cel puțin acum avem un suport legal să-i angajăm; adică, pe hârtie există Ordinul privind înființarea Rețelei de Genetică Medicală care presupune un post de genetician într-un cabinet de genetică medicală în fiecare spital județean. De asemenea, în centrele universitare există deja, fie laboratoare, fie cabinete de consultații, fie în centrele regionale care presupun mai mulți specialiști, cât și cei care fac testări genetice’’, a precizat, pentru Ziar Medical, prof. dr. Maria Puiu.
Potrivit acesteia, din cele 41 de județe, în 40 nu a fost angajat niciun specialist în genetică medicală la spitalele județene.
’’Problema cea mai gravă este în teritoriu, că din cele 41 de județe ,,niciun manager de spital județean nu a scos încă un astfel de post, cu excepția județului Bacău, unde un astfel de post a fost scos și a și fost angajat un specialist în genetică medicală. Pentru restul, încă mă gândesc pe cine să întreb, care sunt instrumentele, cum anume reușește Ministerul Sănătății să verifice sau să analizeze ce se întâmplă în teritoriu’’, a adăugat președintele Societății Române de Genetică Medicală.
Practic, rezidenții români urmează două direcții: fie se reorientează, fie pleacă în străinătate, unde geneticienii sunt căutați. Astfel, tinerii sunt școliți în țară, dar, din pricina lipsei de posturi, pleacă în alte țări pentru a lucra.
’’În continuare noi pregătim rezidenți din ce în ce mai buni și ne doare sufletul că, după ce vor termina și nu îi angajează nimeni, nu găsesc posturi de genetică medicală. Unii dintre ei, după un an – doi de rezidențiat, își dau seama cam care este situația și schimbă rezidențiatul. Alții, după terminarea lui, pleacă pentru că nevoia de geneticieni e foarte mare în toată lumea! Este un trend, e o specialitate de nișă care se dezvoltă rapid și care necesită oameni pregătiți, atât pe partea de clinică, de lucru cu bolnavul, cât și pe partea de testare genetică. Așa că ni-i ’’fură’’ după ce noi investim în ei! ’’, a conchis prof. dr. Maria Puiu.
În România se nasc anual 8.000 de copii cu boli genetice, iar cifra se ridică la 11.000 până la vârsta de 5 ani, ajungând ca, la 20 de ani, una din 20 de persoane să fie afectată de o boală genetică.