
Sistemul medical românesc se află într-o perioadă de tranziție profundă, marcând un parcurs complex de la infrastructura deficitară a anilor ’90 la direcții moderne precum digitalizarea, medicina de precizie și cercetarea genomică. După decenii în care lipsa de resurse și ineficiența administrativă au frânat dezvoltarea, România face acum pași concreți în alinierea la standardele europene, cu accent pe inovație și tratamente personalizate.
Progrese semnificative în genomică și genetică
Unul dintre cele mai semnificative progrese recente este înființarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG), o instituție strategică ce are drept obiectiv dezvoltarea unui pol de excelență în cercetarea genomică și aplicarea acesteia în practica medicală. Potrivit dr. Octavian Bucur, directorul general al ICDG și reprezentantul României în cadrul Inițiativei Europene „1+ Million Genomes” (1+MG), țara noastră se află într-un proces de recuperare accelerată în domeniul genomicii și medicinei personalizate. România a devenit oficial parte din această inițiativă în vara anului 2023, fiind una dintre ultimele țări europene care s-au alăturat acestui demers strategic susținut de Uniunea Europeană.
„Deși am pornit cu întârziere, România recuperează rapid terenul. Genomica are un potențial uriaș în prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor cronice, iar implicarea în proiecte internaționale ne oferă acces la resurse științifice, expertiză și finanțare esențială pentru dezvoltare”, a declarat dr. Octavian Bucur.
Pe plan intern, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat recent în consultare publică Ghidul Solicitantului pentru un nou apel de proiecte finanțat prin Programul Sănătate. Proiectul vizează modernizarea centrelor regionale de genetică medicală din România, prin investiții în infrastructură și dotarea acestora cu echipamente moderne. Alocarea totală pentru acest apel este de 14 milioane de euro, din care 85% reprezintă contribuție europeană, iar 15% fonduri naționale.
Aceste investiții vin în sprijinul unei direcții strategice asumate la nivel guvernamental. Strategia Națională de Sănătate 2030 include, în premieră, cinci măsuri dedicate integrării genomicii și medicinei personalizate în sistemul public de sănătate.
Integrarea medicinei personalizate în România
Aplicarea medicinei personalizate începe deja să ofere rezultate vizibile, în special în domeniul oncologiei. Pacienții diagnosticați cu afecțiuni precum melanom, leucemie, cancer colorectal, pulmonar, de sân sau cerebral beneficiază tot mai des de testări moleculare avansate. Acestea permit medicilor să identifice mutații genetice specifice și să recomande tratamente țintite, cu o eficiență sporită și șanse crescute de supraviețuire.
Conform specialiștilor, medicina personalizată ne ajută să trecem de la un model generalist de tratament la unul individualizat, bazat pe profilul genetic al fiecărui pacient. Este un salt major, care aduce beneficii concrete în ceea ce privește prevenția și eficiența terapiei.
Dincolo de oncologie, genomica are un potențial uriaș și în gestionarea altor boli cronice, precum cele cardiovasculare, metabolice sau neurodegenerative. Utilizarea markerilor biologici pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire, identificarea precoce a bolii și personalizarea intervențiilor medicale reprezintă viitorul unui sistem medical orientat către pacient și eficiență.
România are, astfel, oportunitatea de a-și transforma sistemul de sănătate prin știință, tehnologie și colaborare internațională. Cu susținerea fondurilor europene și voință politică, integrarea genomicii și medicinei personalizate ar putea marca un punct de cotitură în calitatea actului medical oferit cetățenilor.
Întrebări frecvente:
- Ce este Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG)?
ICDG este o instituție înființată în România, care are ca scop dezvoltarea cercetării în domeniul genomicii și aplicarea rezultatelor în medicina clinică. Institutul joacă un rol important în promovarea medicinei personalizate și în integrarea României în inițiativele europene relevante.
- Ce tipuri de pacienți beneficiază deja de aceste tratamente în România?
Pacienții cu melanom, leucemie, cancer pulmonar, de sân, colorectal sau cerebral pot beneficia de testări moleculare pentru alegerea unui tratament personalizat.
- Este sigură utilizarea datelor genetice ale pacienților?
În prezent, România nu are un cadru legislativ complet pentru protecția și utilizarea acestor date. Totuși, se lucrează la dezvoltarea reglementărilor necesare pentru a asigura confidențialitatea și utilizarea etică a informațiilor genetice.
- Cum pot pacienții accesa testările genetice sau tratamentele personalizate?
Accesul se face în principal prin centre de specialitate unde se efectuează teste moleculare, în funcție de diagnostic și recomandarea medicului curant.

