Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) este astăzi una dintre cele mai frecvente boli hepatice, direct legată de stilul de viață modern. Afecțiunea evoluează „în tăcere”, fără simptome evidente, iar mulți pacienți o descoperă întâmplător, la analize sau ecografie.
Boala apare din cauza alimentației bogate în grăsimi și zahăr, obezității, diabetului sau sedentarismului. Netratată, poate progresa spre inflamație hepatică, fibroză, ciroză sau chiar cancer hepatic. În plus, crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare.
O boală care crește odată cu modernizarea stilului de viață
Ficatul gras non-alcoolic apare atunci când celulele hepatice acumulează un exces de grăsime în absența consumului de alcool. Odată considerată o afecțiune rară, NAFLD a devenit astăzi „boala epocii digitale”, cauzată în principal de alimentația modernă, de sedentarism și de creșterea ratei obezității.
„Ficatul gras non-alcoolic este strâns legat de stilul de viață actual: alimentație dezechilibrată, sedentarism, obezitate și boli metabolice. Este o afecțiune extrem de frecventă și, din păcate, în continuă creștere.” explică Dr. Alexandra Sava
Potrivit Asociației Europene pentru Studiul Ficatului (EASL), aproximativ 30% din populația adultă a lumii are steatoză hepatică, iar în rândul pacienților cu diabet sau obezitate procentul trece de 70%.
„O boală tăcută”. Simptomele lipsesc, dar daunele evoluează
Unul dintre motivele pentru care ficatul gras este atât de periculos este faptul că NU doare și nu creează semnale de alarmă în fazele incipiente.
„De cele mai multe ori nu există simptome. Este o boală tăcută. Uneori poate apărea oboseală cronică sau un disconfort discret în partea dreaptă a abdomenului, dar majoritatea oamenilor află accidental, în timpul analizelor rutină.” confirmă Dr. Alexandra Sava
Această „tăcere” lasă timp suficient pentru evoluție spre stadii mult mai grave.
De ce apare ficatul gras? Cauze ignorate frecvent
Ficatul gras poate apărea chiar și la persoanele care nu consumă alcool deloc. Afecțiunea este legată strâns de stilul de viață, iar factorii principali includ alimentația bogată în grăsimi saturate și zahăr, obezitatea abdominală, diabetul zaharat tip II, valorile crescute ale colesterolului și trigliceridelor, sedentarismul și consumul excesiv de băuturi carbogazoase sau energizante.
„Chiar fără alcool, ficatul gras se poate instala rapid dacă alimentația este dezechilibrată sau dacă există comorbidități metabolice. Totul pornește de la modul în care trăim.” Dr. Alexandra Sava
Diagnosticarea: Cum depistezi o boală care nu dă semne?
Pentru că NAFLD este o afecțiune tăcută, fără durere, singura metodă de depistare timpurie este controlul medical periodic. Diagnosticul se bazează pe mai multe etape:
1. Analize de sânge
Valorile crescute ale transaminazelor (AST, ALT) pot indica o suferință hepatică.
2. Ecografia abdominală
Evidențiază infiltrarea grasă a ficatului și modificările de structură.
3. Fibroscan
Măsoară elasticitatea hepatică și identifică fibrozarea sau ciroza în stadii incipiente.
4. Biopsia hepatică
Recomandată doar în cazuri complexe, pentru evaluarea inflamației și a fibrozei.
„Diagnosticul nu este dificil. Problema este că oamenii ajung târziu la medic, abia după ce apar complicațiile.” Dr. Alexandra Sava
Cum prevenim NAFLD?
Prevenția rămâne cea mai eficientă „terapie” împotriva ficatului gras. Măsurile recomandate includ:
- alimentație sănătoasă, săracă în prăjeli și produse ultra-procesate;
- activitate fizică regulată;
- menținerea unei greutăți normale;
- analize de rutină, mai ales pentru pacienții cu risc metabolic;
- hidratare adecvată;
- reducerea consumului de zahăr, băuturi carbogazoase și sucuri.
Ficatul nu doare, dar avertizează prin stilul de viață
Ficatul gras non-alcoolic este o boală a lumii moderne, strâns legată de obiceiurile cotidiene. Pericolul major este că evoluează în tăcere. De aceea, medicii recomandă controale regulate și un stil de viață echilibrat, în special pentru persoanele supraponderale sau cu diabet.
„Ficatul are putere mare de regenerare. Dacă intervenim la timp, boala poate regresa. Dacă ignorăm semnele, consecințele sunt ireversibile.” transmite Dr. Alexandra Sava pacienților