În ultimii ani, consumul de droguri în rândul tinerilor a crescut vizibil, iar datele oficiale confirmă o tendință alarmantă. Dacă înainte fenomenul era asociat preponderent marilor orașe și unor grupuri restrânse, astăzi accesul la substanțe este mult mai ușor, iar riscurile sunt semnificativ mai mari. „Este o viață extrem de versatilă a substanțelor psihoactive”, explică Prof. Dr. Ioana Micluția, medic primar psihiatru. În lipsa reglementării oricărui tip de drog, ceea ce circulă pe piață devine imposibil de controlat, o loterie cu final adesea tragic.
Datele oficiale arată substanțe mai multe, mai periculoase, mai ușor accesibile
Raportul Agenției Naționale Antidrog (ANA) pentru 2024 arată o creștere a cazurilor tratate în urgență ca urmare a consumului de droguri ilicite. În paralel, Raportul European pentru Droguri 2024 (EMCDDA) evidențiază o proliferare a substanțelor psihoactive noi: stimulente sintetice, canabinoizi sintetici și opioizi puternici care ajung cu rapiditate pe piață și sunt greu de detectat ori contracarat.
Aceste date conturează un fenomen tot mai complex: drogurile nu doar că sunt mai ușor de găsit, ci și mai imprevizibile. Structura lor chimică se schimbă constant, iar combinațiile (“mixurile”) cresc dramatic riscul de supradoză.
De la cannabis la etnobotanice: ce se consumă în Cluj în 2025
Întrebată ce droguri sunt populare în 2025, Prof. Dr. Ioana Micluția punctează un adevăr greu de contestat:
„Clientul sau tinerii știu mai bine ca specialiștii… Ce găsești pe Piezișă, ce găsești în Mănăștur… ele sunt cam după preferințele subiecților și după ceea ce are piața.”
Dacă în cazul cannabisului sau al unor droguri „hard” structura și efectele sunt relativ cunoscute, problema majoră este reprezentată de etnobotanicele și substanțele sintetice. „Au o structură chimică extrem de schimbătoare, iar efectele adverse pot fi până la moarte subită”, avertizează specialista. Spre deosebire de heroină sau cocaină, pentru care există antidot, multe dintre aceste substanțe nu pot fi contracarate farmacologic.
Cazul Rareș Ion, o moarte care arată gravitatea fenomenului
Unul dintre cele mai tulburătoare cazuri recente este cel al lui Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani care a murit în aprilie 2025 în urma unei supradoze. Ancheta a arătat că într-o singură seară a consumat un amestec de substanțe extrem de periculos: metadonă, benzodiazepine, canabinoizi, 6-MAM și alte psihoactive.
Substanțele au fost furnizate de o tânără de 27 de ani (Pika), iar consumul s-a petrecut într-un garaj pus la dispoziție de un alt participant, acuzat de trafic și favorizarea consumului (Maru), dealer-ul lui Vlad Pascu. Tragedia a fost filmată și transmisă pe rețele sociale, un simptom al banalizării consumului în rândul tinerilor.
Cazul Rareș Ion este emblematic și a fost intens mediatizat, dar nu este singular. El reflectă un fenomen în creștere: policonsum, amestecuri toxice, acces facil și lipsa conștientizării riscurilor reale.
Tragedia unui copil de 12 ani care a arătat România reală a etnobotanicelor
Un caz emblematic care a zguduit opinia publică este cel al băiatului de 12 ani din Iași, găsit mort în septembrie 2017, după ce plecase de acasă la o petrecere și nu s-a mai întors.
A doua zi, copilul a fost descoperit inconștient pe o stradă din cartierul Galata, iar anchetatorii au indicat consumul de substanțe halucinogene, posibil etnobotanice, ca principală ipoteză în moartea sa.
Tragedia a scos în evidență vulnerabilitatea extremă a copiilor și accesibilitatea acestor droguri sintetice, ale căror compoziții instabile și imprevizibile pot provoca stop cardiac, comă sau deces în câteva minute. Cazul rămâne un avertisment dur despre pericolul real al etnobotanicelor și despre lipsa unei protecții eficiente pentru cei mai tineri dintre consumatori.
De la experiment la necesitate, mecanismul instalării dependenței
Unul dintre cele mai importante aspecte ale consumului de droguri, și totodată cel mai puțin înțeles de public este ritmul în care se instalează dependența. Mulți tineri pornesc de la premisa falsă că „doar încerc”, fără să realizeze că anumite substanțe pot crea o nevoie compulsivă încă de la prima experiență. În realitate, mecanismele neurobiologice diferă enorm de la un drog la altul, iar modul în care organismul reacționează depinde atât de tipul substanței, cât și de vulnerabilitatea psihică a persoanei. Tocmai de aceea, am întrebat-o pe Prof. Dr. Ioana Micluția cât de repede se transformă un consum ocazional într-o dependență reală.
„Sunt drogurile hard, cum ar fi cocaina și heroina, la care, după prima doză administrată, persoana, după perioada aceea de rău și de euforie, simte o senzație de craving, adică îi tânjește sufletul să reia.
La aceste substanțe dependența se instalează imediat. La altele e nevoie de un număr de luni, chiar ani. Sau la altele, chiar deloc. De exemplu, la cannabis este mai mult o dependență psihologică, fără efecte fizice care să îi trebuiască organismului.” prof. dr. Ioana Micluția
În România, problema majoră a consumului de droguri nu este doar accesibilitatea, ci faptul că „noi nu avem legalizat niciun fel de drog, asta face ca structura substanțelor care se achiziționează să nu fie prea cunoscută”, explică prof. dr. Ioana Micluția.
Acest vid de reglementare creează un haos periculos pe piața neagră, unde substanțele sunt modificate constant, amestecate cu compuși imprevizibili și vândute fără niciun control al calității.
Dacă în cazul cannabisului sau al unor droguri clasice efectele sunt relativ cunoscute, etnobotanicele și noile substanțe psihoactive devin loterii chimice, în care fiecare doză poate conține altceva.
Tocmai aceste variații radicale fac ca riscurile să fie uriașe, de la episoade psihotice până la comă sau moarte subită. „Problema reală o reprezintă substanțele psihoactive numite etnobotanice”, avertizează prof. dr. Ioana Micluția, subliniind că ele sunt mult mai toxice decât cred tinerii care le consideră în mod eronat „droguri ușoare”.
Centre și linii de ajutor pentru dependența de droguri în România
- Agenția Națională Antidrog (ANA) – Centrele CPECA
Telefon: 021 316 27 57
Oferă evaluare, consiliere psihologică, intervenție timpurie și programe de prevenire. Centre disponibile în toate județele.
Lista completă: https://ana.gov.ro/1999-2/ - Linia Albastră – Serviciu de sprijin pentru consumatori de droguri
Telefon: 0 800 870 070
Linie națională gratuită pentru informare, consiliere și îndrumare către servicii specializate. - ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
Telefon: 021 252 51 52
Oferă consiliere, testare HIV/HCV, schimb de seringi și sprijin pentru consumatorii de droguri injectabile.
Website: https://arasnet.ro/ - ALIAT – Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor
Telefon: 021 316 26 98
Asigură consiliere, tratament pentru dependențe, psihoterapie individuală și de grup.
Website: https://aliatgrup.ro/ - Spitalul de Psihiatrie Cluj-Napoca – Clinica III Psihiatrie
Telefon: 0264 597 256
Asigură tratament pentru dependențe, intervenție psihiatrică și managementul complicațiilor cauzate de consumul de substanțe. - Programul „Replace”, Cluj-Napoca
Telefon: 0728 488 519
Program de reducere a riscurilor pentru tineri, oferă consiliere, suport și îndrumare către servicii medicale specializate.