Gastrita – Cauze, simptome, diagnostic, tratament

Ce este gastrita? Gastrita este o inflamație acută sau cronică a mucoasei gastrice caracterizată prin ulcerații superficiale ale mucoasei. Gastritele cronice sunt induse în special de o bacterie, Helicobacter pylori, care se localizează sub stratul protector de mucus al epiteliului gastric (una dintre straturile mucoasei). Această bacterie posedă un bogat echipament enzimatic, care e format din substanțe ce îi permit să supraviețuiască în mediul acid al stomacului.

O bună parte a populației se confruntă cu această patologie, care poate avea cauze multiple și care se manifestă de cele mai multe ori prin arsuri și durere la nivelul stomacului.

Gastrita acută este mai des întâlnită comparativ cu alte tipuri de gastrită și aceasta apare în câteva zile sau chiar câteva ore, de unde și numele de ”acut” și poate fi tratată în decurs de câteva săptămâni sau chiar câteva zile, în funcție de profunzimea inflamației.

Gastrita cronică se caracterizează prin inflamație persistentă care produce modificări structurale și de funcție, ireversibile.

- Articolul continua mai jos-

Care sunt cauzele apariției gastritei

⦁ bacteria Helicobacter pylori, s-a afirmat că aceasta e adevărata cauză a bolii și tratamentul specific pentru distrugerea bacteriei a determinat vindecarea gastritei. Această bacterie poate fi prezentă atât în apă, cât și în alimente pe care le consumăm sau poate fi luată de la persoane care deja sunt infectate cu Helicobacter pylori. După cum am spus și la început, ea rezistă la sucul gastric acid, fapt pentru care poate determina inflamația mucoasei gastrice;

⦁ altă cauză a apariției gastritei este refluxul de bilă la nivelul stomacului, care determină sensibilizarea barierei protectoare a mucoasei gastrice. Bila ajunge în stomac din intestin datorită unor contracții ale stomacului necorespunzătoare, deci se va oferi tratament pentru motilitatea stomacului;

⦁ vârsta este un alt factor favorizant al gastritei, deoarece odată cu înaintarea în vârstă mucoasa gastrică se subțiază, astfel crește posibilitatea infectării cu Helicobacter;

⦁ medicamentele antiinflamatoare, precum Aspirină, Ibuprofen, Diclofenac, provoacă subțierea mucoasei gastrice;

⦁ băuturi alcoolice, în special cele tari;
⦁ droguri;
⦁ stres puternic;
⦁ în cancer din cauza tratamentului prin radioterapie, rar.

Este de reținut faptul că secreția normală de acid clorhidric din sucul gastric  nu produce gastrită, ci sensibilizarea barierei protectoare a mucoasei favorizează distrugerea mucoasei de către sucul gastric acid. Există și excepții, în cazul secreției crescute de acid, de exemplu în stresul puternic, când se produce gastrita hiperacidă, iar în cazul secreției scăzute de acid, care se produce în urma unei gastrite cronice care a determinat distrugerea glandelor secretoare de suc gastric și astfel se produce gastrita hipoacidă.

În funcție de cauza apariției gastritei, medicul specialist stabilește tratamentul potrivit.

Care sunt simptomele gastritei?

Simptomele diferă în funție de tipul de gastrită, în cazul gastritei cronice, în cele mai multe dintre cazuri pacientul este asimptomatic, pe când gastrita acută are numeroase simptome:

⦁ durere și arsură la nivelul abdomenului superior;
⦁ greață sau vomă;
⦁ balonare;
⦁ lipsa poftei de mâncare datorită senzației de sațietate precoce;
⦁ eructație(râgâială) și sughiț frecvente.

Trebuie să fim atenți, deoarece manifestările prezentate mai sus nu sunt caracteristice numai gastritei, ele pot fi prezente și în alte boli, deci diagnosticul este pus de către medicul specialist, care va recomanda și tratamentul corespunzător bolii.

Care sunt testele pentru a pune diagnosticul de gastrită?

Pentru a diagnostica gastrita și cauzele apariției acesteia, medicul poate recomanda următoarele teste și analize:

• Testul pentru infecția cu Helicobacter pylori: ne permite să aflăm dacă gastrita a fost cauzată de această bacterie; testul poate fi de 3 tipuri: test de sânge, test din materiile fecale sau test respirator, în funcție de cerința medicului;
• Fibrogastroduodenoscopia(endoscopia digestivă superioară): prin această metodă se poate preleva probă din mucoasa gastrică, fapt pentru care rezultatul obținut e mai exact.

Care este tratamentul gastritei?

Pentru a reuși ameliorarea simptomelor se pot administra:

• Medicamentele antiacide, pentru a neutraliza acidul din stomac și pentru a ameliora rapid durerea și senzația de arsură din porțiunea superioară a abdomenului;
• Medicamentele blocante ale histaminei(H2), de exemplu Ranitidina, care scad secreția de acid;
• Inhibitori ai pompei de protoni(IPP), de exemplu Omeprazolul, Lansoprazolul, care scad de asemenea secreția de acid, dar mai eficient decât blocanții histaminei.

Când se cunoaște faptul că gastrita este cauzată de Helicobacter pylori, se intervine cu tratamentul cu antibiotice care este indicat de medic și diferă la fiecare pacient:

• Terapia triplă cu Claritromicină: zilnic se administrează un medicament din grupul IPP, Claritromicina și Amoxicilină/Metronidazol, timp de 7-14 zile;
• Terapia secvențială: 5 zile se administrează un medicament din grupul IPP și Amoxicilină și 5 zile se administrează un medicament din grupul IPP, Claritromicină și Metronidazol;
• Terapia cvadruplă cu un preparat de Bismut: zilnic se administrează un medicament din grupul IPP, Metronidazol, Tetraciclină și un preparat de Bismut, timp de 7-14 zile;
• Terapia cvadruplă cu Claritromicină: zilnic se administrează un medicament din grupul IPP, Amoxicilină, Claritromicină și Metronidazol, timp de 7-14 zile;
• Terapia triplă cu Levofloxacină: zilnic se administrează un medicament din grupul de IPP, Amoxicilină și Levofloxacină, timp de 7-14 zile.

*Medicamentele din grupul IPP sunt: Omeprazol, Lansoprazol, Esomeprazol, Pantoprazol, Rabeprazol.

De reținut faptul că tratamentul cu antibiotice se administrează doar la recomandarea medicului specialist!
Gastrita acută trebuie tratată pentru a evita complicațiile. Netratată, gastrita acută evoluează spre gastrită cronică, apoi spre gastrită hemoragică, care duce mai departe la ulcer gastric și în final acesta se poate maligniza, apărând cancerul gastric.

Metode de prevenție a gastritei

• ritmicitatea meselor: 3 mese principale și 2 gustări pe zi;
• mestecarea fără grabă a alimentelor, pentru a oferi stomacului un bol alimentar care poate fi supus digestiei gastrice în condiții optime;
• evitarea cafelei pe stomacul gol;
• evitarea alimentelor care produc disconfort (de exemplu cele care produc balonare);
• renunțarea la fumat (fumatul fiind un factor favorizant al gastritei);
• igiena corespunzătoare, atât cea personală, cât și a alimentelor, pentru a evita infectarea cu Helicobacter pylori;
• evitarea stresului (factor care produce des gastrită).

În concluzie, un stil de viață sănătos va preveni apariția gastritei sau va ajuta la vindecarea sa, dacă boala e prezentă deja.

Autor: Cătană Gabriela Roxana, Voluntar în cadrul proiectului Medici pentru tine, Studentă în anul II- Medicină Generală

“Medici Pentru Tine” este un proiect dedicat comunității, un proiect în cadrul căruia studenți și cadre medicale lucrează împreună pentru a oferi publicului larg informații medicale corecte și complete.