Ce este autismul? Autismul este o tulburare de dezvoltare considerată drept una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei, care poate fi prezentă încă de la naștere și care se păstrează pe durata întregii vieți.
Tulburarea de spectru autism (TSA) este o afecțiune legată de dezvoltarea creierului, care afectează funcționarea normală a acestuia, având impact asupra modului în care o persoană percepe lumea înconjurătoare , provocând probleme în interacțiunea și comunicarea socială. Această tulburare include, de asemenea, tipare de comportament și activități care sunt repetitive și limitate.
Autismul afectează procesarea informației din creier prin alterarea conexiunilor și organizării neuronilor și ale sinapselor( conexiunilor ) dintre aceștia.
Termenul „spectru” în tulburarea spectrului de autism se referă la o gama largă de simptome.
Această boală are un determinism multifactorial și apare în urma unor leziuni cerebrale determinate genetic sau dobândite ulterior, având un profil neurocognitiv relativ caracteristic, dar fără nici un simptom patognomonic.
În mod obişnuit, autismul devine manifest în primii trei ani de viaţă şi se consideră că este de patru ori mai frecvent printre persoanele de gen masculin decât printre cele de gen feminin. Indiferent de gradul de afectare, un copil cu autism prezintă anomalii în 3 arii esențiale ale dezvoltării: socio-emoțională, comunicare, sferă de interese și activități.
Factori de risc
Una dintre cele mai mari controverse în tulburarea spectrului de autism se concentrează asupra existenței unei legături între tulburarea de spectru autist și vaccinurile din perioada copilăriei. În urma unor cercetări ample, studiile au concluzionat faptul că vaccinurile nu cresc riscul de apariție a TSA.
Există numeroși factori care cresc probabilitatea de apariție a TSA , respectiv factori de mediu și genetici.
Modificările genetice (mutațiile) pot crește riscul de apariție a tulburării de spectru autism. Alte mutații pot afecta dezvoltarea creierului sau modul în care celulele creierului comunică, în timp ce altele pot determina severitatea simptomelor. Unele mutații genetice par a fi moștenite, în timp ce altele apar spontan.
În timpul sarcinii, există anumiți factori care pot contribui la creșterea riscului de apariție a autismului precum : anumite infecții( ex: rubeola) , alcoolul, cocaina, pesticidele, boli autoimune, etc.
Simptome
Cuvântul „autism” își are originea în cuvântul grecesc „autos”, care înseamnă „sine”. Copiii cu TSA sunt adesea centrați pe propria persoană și par să existe într-o lume privată în care au capacitate limitată de a comunica și interacționa eficient cu ceilalți. Aceste tulburări de spectru autism prezintă o varietate de manifestări, presupuse a fi rezultatul unor disfuncționalități de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice.
Persoanele care suferă de această afecțiune prezintă deficite severe în unele domenii însă pot fi normali sau chiar superiori în altele. De exemplu, mulți indivizi cu TSA prezintă abilități superioare de percepție și atenție în raport cu populația generală.
Simptome obișnuite ale autismului includ acțiuni repetitive, contact și comunicare limitată cu alte persoane și interese foarte restrânse. Mai mult, simptomele pot să fie diferite de la un pacient la altul. Unii copiii se pot dezvolta normal în primii ani de viață, ulterior pierzându-și abilitățile lingvistice dobândite, devenind treptat retrași sau ,în unele cazuri, chiar agresivi.
Un copil sau adult cu tulburare a spectrului de autism poate prezenta numeroase semne și simptome, printre care amintim:
- Nu răspunde atunci când este strigat pe nume;
- Preferă să fie singur, evitând interacțiunea cu ceilalți, având tendința de a se retrage în propria sa lume;
- Evită contactul vizual ;
- Are o expresie facială necaracteristică;
- Poate avea dificultăți în dezvoltarea abilităților lingvistice și în înțelegerea a ceea ce i se comunică , neînțelegând întrebările sau indicațiile simple;
- Abordează în mod necorespunzător o interacțiune socială, manifestând o atitudine pasivă, agresivă sau perturbatoare;
- Are dificultăți în a recunoaște indicii nonverbale, cum ar fi interpretarea expresiilor faciale ale altor persoane, poziția corpului sau tonul vocii.
Condiții asociate
Persoanele cu TSA prezintă adesea alte afecțiuni asociate precum: epilepsie, depresie, anxietate și tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD). Nivelul intelectual la indivizii cu autism este extrem de variabil, variind de la afectare profundă la niveluri superioare ale inteligenței acestora.
Diagnostic
În acest moment nu există nicio analiză medicală care să poată diagnostica TSA. Diagnosticul se bazează pe caracteristici legate de comportamentul manifestat de o persoană.
Tratament
Nu există un tratament medicamentos specific pentru tulburările de spectru autist, principala abordare terapeutică fiind psihoterapia. Din moment ce nu există un remediu pentru tulburarea spectrului de autism, tratamentul intensiv și precoce poate face o diferență mare în viața multor copii.
Scopul tratamentului este de a maximiza capacitatea copilului de a se integra în societate prin reducerea simptomelor tulburării și susținerea dezvoltării și învățării. Intervenția timpurie poate ajuta copilul să deprindă abilități sociale, de comunicare și comportamentale .
TSA poate limita semnificativ capacitatea unei persoane de a desfășura activități zilnice și de a se integra în societate, influențând în mod negativ realizările educaționale și sociale ale persoanei, precum și oportunitățile de angajare. În timp ce unii indivizi cu TSA pot trăi independent, alții au dizabilități severe și necesită îngrijire și sprijin pe tot parcursul vieții. De multe ori, tulburările impun o povară emoțională și economică semnificativă persoanelor afectate și familiilor lor.
Astfel, intervențiile comportamentale timpurii sau terapia prin vorbire îi pot ajuta pe copiii cu autism să obțină abilități de grijă față de sine, sociale și de comunicare.
Autor: David Claudia, Medici Pentru Tine
“Medici Pentru Tine” este un proiect dedicat comunității, un proiect în cadrul căruia studenți și cadre medicale lucrează împreună pentru a oferi publicului larg informații medicale corecte și complete.