Abuzul emoțional SFATUL PSIHOLOGULUI Renata Szekely

Fiindcă e mai dificil de identificat, abuzul emoțional tinde să fie trecut cu vederea.Însă, la fel precum și abuzul fizic și sexual au simptome prin care își marchează prezența, la fel, abuzul emoțional, fiind un atac sistematic asupra sentimentului de sine, având trăsături recognoscibile.

Cu toți avem zile mai puțin plăcute în care cineva își varsă frusrările/îngrijorările sau temerile asupra noastră, sau din contră, putem fi noi cei copleșți de o anumită situație.Nimeni nu e perfect, și ne trezim uneori spunând sau făcând lucruri care îi pot răni pe cei din jur.Însă abuzul emoțional nu e un lucru normal și ar trebui să fie acceptat.

Citește și: Ce este neglijența emoțională – PSIHOLOG Renata Szekely

Abuzul emoțional se referă la un tipar sistematic de tratament nedrept și de cele mai multe ori nejustificat , pe o perioadă mai lungă de timp, de către aceeași persoană sau persoane.Abuzul emoțional este un atac  intențional asupra unei alte persoane cu scopul de a obține un beneficiu, de cele mai multe ori sentimentul de control/manipulare, victima dezvoltând sentimentul de lipsă de valoare.

- Articolul continua mai jos-

Abuzul emoțional tinde să fie cea mai întâlnită formă de abuz.Vedem acest lucru în parcurile de copii, în care mama țipă la copil de fiecare dată când acesta face ceva nepotrivit : ,,De ce nu poți fi la fel ca ceilalți copii ? De ce mă faci de râs ?,, .Pote apărea și în cazul relațiilor de cuplu, unde unul dintre parteneri tinde să aibă , în mod regulat,replici acide spre celălalt : ,,Crezi că de data asta vei reuși să fii promovat/ă ?,, .Acest pattern e repetat până în momentul în care copilul din exemplul de mai sus chiar va crede acele fraze rostite de mamă : ,, probabil nu e bine ceea ce fac,sunt mai puțin bun decât restul copiilor,, ; sau partenerul/partenera care va tinde să creadă : ,, probabil are dreptate, nu mai are sens să mai depun efort, nimic nu îmi va ieși nici de data aceasta,, .

La fel ca și în cazul celorlalte forme de abuz, cel emoțional tinde să se autoperpetueze, ciclul acesta repetându-se de-a lungul relațiilor și a generațiilor.Dacă abuzul emoțional se produce timpuriu în viață, acesta poate produce comportamente disfuncționale în viața adultă.

Abuzul poate avea o definiție largă și efecte extrem de diverse.Cu toate că abuzul fizic și cel sexual poate fi mai vizil, astfel mai ușor de identificat, prin acest fapt nu putem concluziona că cel emoțional e mai puțin sever sau ar afecta într-o mai mică măsură viața cuiva.

Abuzul emoțional pe care mă voi concentra în acest articol va fi despre mesajele verbale pe care le-am primit sau le primim de la persoanele apropiate nouă și care în timp au ajuns să să ne afecteze stima de sine, felul în care noi ne raportăm asupra propriei persoane.Acetse mesaje au avut de multe ori efectul de a devaloriza, deprecia, a ne provoca rușine nejustificată față de comportamentele noastre.Lucrul cel mai greu în a identificarea acestor mesaje e faptul că provin de la persoanele cele mai apropiate din jurul nostru , părinți/prieteni apropiați/partenerul de viață, astfel că e dificl să punem la îndoială cuvintele celor în care avem cea mai multă încredere.

Tragedia este însă, faptul că abuzatorul nu e mereu conștient de ceea ce face, de repercursiunile cuintelor sale asupra celor din jur.Un comportament din sfera abuzului emoțional verbal se poate transforma într-un șablon de comunicare a acelei persoane.Cu toții avem persoane în viața noastră pe care le etichetă, cu ,, așa mai spune el/ea când are o zi proastă,, , ,, e mereu așa când nu îi ies planurile, mai bine să îl lăsăm în pace,, , ,, e mereu critic când vine vorba despre anumite subiecte legate de viața mea,,. Astfel, tindem să minimizăm responsabilitatea acestor oameni asupra propriilor lor comportamente.Doar pentru că un comportament a devenit un tipar negativ în viața unui om nu atrage în mod automat acceptarea celor din jur.

Semnele cele mai comune ale abuzului emoțional:

  • Inducerea sentimentul de lipsă de valoare
  • A arunca vina asupra celeilalte persoane pentru propriile greșeli
  • Minimizarea punctului de vedere al celuilalt
  • Amenințarea celeilalte persoane prin retragerea atenției/afecțiunii/anumitor recompenese cu scopul de a controla comportamentul persoanei respective
  • Eșecul de a împlini unele promisiuni și/sau angajamente
  • Utilizarea minciunii cu scopul evitării resonsabilizării față de propriile cuvinte/acțiuni
  • Refuzul de a lua în considerare emoțiile celeilalte persoane
  • Umilirea celeilalte persoane prin comentarii/gesturi nepotrivite, ,,glume,,
  • Utilizarea emoțiilor de rușine/vinovăție cu scopul de a manipula cealaltă persoană
  • Refuzul de a comunica cu cealată persoană în moemntele dificile ( tratamentul silențios)
  • Afișarea unor stări extrem de schmbătoare ale dispoziției, inconsistența aceasta a abuzatorului face ca persoanele din jur să adopte o atitudine ,, cu mănuși,, de teama schimbărilor violente de atitudine/comportament.
  • Luarea unor angajamente ce implică nenumărate condiții adăugate pe parcursul timpului cu scopul de a amâna realizarea acestuia sau de a-l evita cu totul
  • Utilizarea tonul sarcastic și ostil în majoritatea timpului ăn cadrul relației cu cealaltă persoană
  • Preluarea atitudinii critice față de majoritatea acțiunilor/gândurilor/planurilor celeilalte persoane
  • Devalorizarea, umilirea,marginalizarea și/sau ignorarea celeilalte persoane

Cele mai comune efecte ale abuzului emoțional:

  • Adoptarea unei perspective de nesiguranță, plină de îngrijorări, tensiune și frică asupra vieții
  • Vigilența continuă asupra comportamentelor celor din jur ( hipersensitivate crescută asupra stimulilor sociali)
  • Sentimentul accentuat de îndoială de sine, dificultătți în luarea deciziilor pe cont propriu
  • Resimțirea rușinii/vinovăției/nesiguranței în momentele în care planurile nu ies precum ne-am fi dorit
  • Relațile de iubire/prietenie strânsă sunt văzute ca fiind primejdioase, asta fiindcă în trecut am fost răniți de către persoanele la care am ținut cel mai mult (spre exemplu părinții)
  • Nivel scăzut de reglare a emoțiilor negative și evitarea acestora

Câteva dintre prototipurile unui abuzator emoțional:

  • Cel/cea cu opinia predominantă

Aici avem de a face cu o persoană care tinde să înfrâne exprimarea liberă a celor din jur, prezentându-și propriile emoții/opinii ca fiind niște fapte indiscutabile și cu valoare de adevăr absolut. Cu toții vedem lumea prin propriile noastre cunoștințe, prin simpatie sau antipatie față de unele lucruri, prin afinitate față de unele domenii și lipsă  în legătură cu altele.Cu toate acestea, acest tip de persoană tinde să suprime în cadrul conversației orice ,,nuanță de gri,, pe care cealaltă persoană ar exprima-o, accentuând mereu că opinia lui/ei e cea mai ,,veridică,, .De asemena, acest tip de persoană are o părere despre absolut orice subiect, independent de nivelul său de cunoștințe/experiență.

- Articolul continua mai jos-

Astfel, personalitatea și perspectiva abuzatorului devine impusă asupra victimei, cea din urmă putând să dezvolte o lipsă de interes în exlorarea propriilor emoții/gânduri,explorarea unor lucruri de interes și învățarea din propriile eșecuri.

Un exemplu simplu ar fi o mamă care, în momentul în care fiica ei îi povestește despre dorința ei de a lua o anumită decizie cu privire la ce facultate să urmeze, mama o oprește fără să asculte pană la final argumentele fiicei , oferind deja sfaturi cu privire la ceea ce consideră ea că fiica ar trebui să facă, acordându-și propriilor opinii statutul de decizie unică/absolută/veridică.Din partea victimei sunt posibile două scenarii în acest moment: acceptă opinia mamei fără a o trece prin filtrul gândirii proprii, omițând să privească spre propriile nevoi și dorinte; sau, celălalt scenariu în care fiica din exemplul de mai sus va tinde să evite pe viitor prezentarea anumitor aspecte din viața ei, cu scopul de a lua decizii asumate pe cont propriu fără a avea aceleași conversații grele în care mama încearcă cu orice preț ca ea să îi accepte sfaturile.

  • Persoana care are mereu dreptate

Aceste persoane se dosebesc de categoria de mai sus prin faptul că nu sunt atât de vocale, nu tind să își exprime mai mereu propriile opinii, însă în momentul în care o fac se asigură că sunt de partea ,,dreptății,,, astfel că cei din jur,în mod logic, greșesc.

Ei tor tind să întoarcă evenimentele și informațiile într-un mod favorabil lor, înarmându-se cu un arsenal de argumente în cazul în care cineva i-ar lua la rost. Părerea lor e cea corectă iar acum au și argumente solide. Astfel,la final, pot să încheie orice conversație cu mult cunoscuta frază ,,Ți-am spsus eu!,, .

În circumstanțele în care nu au niciun interes, aceste persoane  tind să adopte o atitudine neutră. Conceptul de dreptate nu e atât de important pentru ei, cât propriul sentiment că au dreptate în fața altora. Chiar dacă ne vine greu uneori să admitem că greșim în anumite situații, altfel stau lucrurile cu aceste persoane. Ele tind să găsească justificări pentru propriile decizii, astfel chiar dacă evenimentul nu a ieșit conform planului, ei tot au avut dreptate în privința acestuia.

Victima în acest caz poate resimți de multe ori frustrare și chiar și furie. Nimic din jur nu poate să clintească sentimentul de dreptate a abuzatorului. Victima ajunge să să aibă dificultătți în asumarea propriilor decizii în fața abuzatorului care mereu are dreptate și iese ,,învingărtor,, indiferent de situație.În unele situații victima ajunge să creadă că acest pattern de comportament e un model de urmat, fiindcă, consecințele  negative ale acestuia tind să nu fie văzute iar sentimentul de a avea mereu ultimul cuvânt , mai ales cel ,,drept/adevărat,, oferă un sentiment de control/putere față de cei din jur.

-Articolul continua mai jos-
  • Cel care demotivează

Printre cele mai destructive forme de abuzatori emoționali se numărăr persoana care în mod repetat, prin mesajele pe care le transmite, ajunge să demotiveze persoanele din jur, aceasta la rândul lor reprimându-și unele gânduri/comportamente.

În loc să utilizeze comunicarea pentru a susține și a-i ajuta pe cei din jur, această persoană ajunge să descurajeze persoanele din jur prin comentariile superficiale/acide/sarcastice.

În timp acest fel de discurs ajunge să afecteze extrem de multstima de sine a victimei. Aceste persoane doresc să se ridice deasupra tututor în timp ce îi doboară pe ceilalți din jur. Viața, pentru victimă, devine un teren minat în care orice cuvânt poate fi folosit împotriva lor, și de cele mai multe ori este.

Victima de cele mai multe ori ajunge să aibă suspiciuni cu privire la relații, asupra motivației comportamentelor celor din jur, iar orice gest pozitiv din exterior este privit cu neîncredere. Lipsa de spontaneitate, umor dispar și treptat victima poate deveni ostilă și rigidă în relațiile cu cei din jur. Totul e preluat literalmente și în mod negativ.

  • Cel ai cărui comentarii îi fac pe cei din jur să râdă

Probabil e greu de înțeles la ce mă refer în sintagma de mai sus, însă probabil cu toții ne putem aminti de o persoană ai cărei remărci sunt mult mai fine, rafinate astfel că provoacă zâmbete celor din jur. E cel care râde despre ceilalți și nu cu ei.În cadrul unui grup de prieteni, e cel care comentează acțiunea unuia din jur, punându-l într-o lumină proastă și fâcându-i pe ceilalți să se simtă confortabil atât timp cât criticile nu sunt îndreptate spre ei.

Prin remărcile constante pline de exagerare,sarcasmvicitma ajunge să se îndoiască de sine, putând să ajungă la o stimă de sine scăzută.

Cu toate că în unele situații alte persoane intervin în favoarea victimei, persoana se poate mereu apăra cu ,, a fost doar o glumă,, .Această scuză poate să fie acceptată chiar și de victimă ; pană la urmă cu toții se distrează, cu toții râd și la urma urmei sunt doar niște comentarii inofensive. Însă problema o reprezintă faptul că aceste comentarii negative sunt constante, iar cei din jur râd de victimă și nu împreuna cu ea.

Emoțiile pe care le experimentează cel mai adesea aceste victime sunt rușinea, îndoiala cu privire la sine și la propriile decizii, sentimentul de a fi umilit.

  • Istoricul

Ultima categorie despre care voi aminti în acest articol va fi persoana care reține fiecare detaliu/conversație /situație neplăcută pe care au experimentat-o legat de victimă și le vor arunca asupra acesteia în timpul unui conflict sau într-o situașie în care acestea sunt tensionate în legătură cu total alte lucruri.

Astfel, aceste persoane tind să aibă un bagaj enorm de lucruri notate undeva în memorie, lucruri peste care nu trec și nici nu doresc să treacă peste cu vederea; trecutul în ochii lor fiind mereu despre lucrurile bune pe care acestea le-au făcut și despre lucrurile nepotrivite  pe care victima le-a spus/făcut. Nu e nicio cale de mijloc.

În momentul în care abuzatorul și victima se află într-un conflict verbal, prima va tinde să copleșească cealalată persoană cu o mulțime de critici; comentarii care la prima vedere par fapte obiective deoarece sunt prezentate cu lux de amănunte : dată, oră, loc.E ușor ca cealaltă persoană să se simtă neputincioasă în momentul în care toate acuzațiile sunt atât de bine ancorate în realitate. Cu toate acestea, aceste fapte sunt doar opiniile subiecte, perspectiva distorsionată a abuzatorului asupra a ceea ce s-a întâmplat.

O intonație, o pauză, lipsa unui zâmbet sau poate durata mai lungă a acestuia, o mimică, un gest izolat cu siguranță pot fi interpretate în o mie de feluri; astfel că orice poate deveni o armă împotriva celuilalt.

În cadrul unei relații sănătoase, lucrurile deranjante sunt discutate la timpul lor, fiecare asumându-și rolul în situația neplăcută, astfel ca ambii să poată schimba lucrurile neplăcute și să uite, să treacă mai departe, amintindu-și cu precădere zilele fericite.

Acestea sunt doar unele dintre categoriile de abuzatori, cu toate acestea lista continuă iar persoanele predispuse spre abuzul emoțional nu pot fi mereu definite printr-o singur domeniu. Cel mai important lucru e distanțarea față de aceste comentarii, poate și persoane, fiindcă nimeni nu ar trebui să ne facă să ne simțim inadecvați într-un mod constant; nimeni nu ar trebui să ne influențeze stima de sine într-o măsură atât de negativă. E bine să fim atenți la feedback-ul oferit de către cei din jur, însă valoarea noastră personală nu ar trebui niciodată stabilită în funcție de opiniile altora despre noi.

Renata Szekely, psihoterapeut cognitiv-comportamental

Sursă : ,,Healing the scars of emotional abuse,, Dr.Gregory L. Jantz, Ann McMurray,2008

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari