Taxa clawback’ care a ajuns la 25% şi „taxa de raft” care depăşeşte în multe cazuri 20% sunt principalele motive pentru care peste 2000 de medicamente sunt în pericol de a dispărea.
România pierde în fiecare zi din competitivitatea industriei locale, riscând să devină complet captiva importurilor de medicamente
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la apariţia în spaţiul public a unor analize care nu identifica cauzele reale ale crizelor cronice de medicamente.
„Politica de calcul a preţului la medicamente practicată de Ministerul Sănătăţii nu este cauza principală a dispariţiei acestora. Problema apare atunci când, la un preţ negociat la cel mai mic nivel pentru medicamentele producătorii sunt obligaţi să achite în plus statului o „taxă clawback” de 25% şi să plătească o „taxă de raft” care a ajuns să depăşească 20%. Aşa încât, în realitate, preţul medicamentelor generice şi biosimilare devine cu până la 50% mai mic decât în Europa. Producătorii sunt nevoiţi fie să le retragă din comercializare fie să nu le mai lanseze deloc în România. Medicamente dintre cele mai comune de tipul enalapril, metoprolol, goserelin, filgrastim, doxorubicina, etanercept, cisplatina, amoxicicilin + acid clavulanic, esomeprazol, levetiracetam, escitalopram, pregabalin, diclofenac, pantoprazol – şi lista poate continua – sunt în acest context, nerentabile. Dacă luăm ca exemplu Polonia, unde nu există crize ale medicamentelor, trebuie subliniat că „taxa clawback” este zero, „taxa de raft” este interzisă prin lege iar prescrierea medicamentelor se face pe denumire comercială” a declarat Dr Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.
PRIMER a arătat în repetate rânduri că volumele de medicamente fabricate în ţara au scăzut cu peste 40% în perioada 2006-2016 şi că în 2017 producţia locală a stagnat, deşi piaţa farmaceutică a crescut cu 17%.
„PRIMER solicita din nou coaliţiei de guvernare PSD – ALDE să dialogheze cu fabricanţii din ţară şi să se implice serios, la nivel de experţi economici, în înţelegerea şi rezolvarea problemelor aprovizionării cu medicamente în general şi din producţia internă în mod particular. Spre exemplu, în loc să oblige producătorii locali la plata unei taxe injuste, autorităţile ar trebui să încurajeze investiţii în fluxuri de fabricaţie care să producă în ţara citostatice, imunoglobuline sau vaccinuri” a concluzionat reprezentantul patronatului.