Sistemul sanitar din România reflectă situaţia generalizată din aproape toate sectoarele, iar cuvântul care îl defineşte cel mai fidel este „dezechilibre”. Dezechilibre între unităţi, între localităţi, între zone. Dezechilibre în ceea ce priveşte volumul de muncă, numărul de pacienţi, condiţii şi dotare, responsabilitate. Dezechilibre faţă de nivelul de salarizare din Europa, faţă de fişa postului din aceleaşi ţări europene înspre care privim.
Tocmai pentru că este un sector neunitar, cu numeroase nuanţe şi grade de speciaşlizare şi responsabilitate, o lege a salarizării unice care nu ţine cont de aceste variabile se dovedeşte una defectă încă de la stadiul de idee.
Noile prevederi salariale pentru sănătate sunt atrăgătoare la suprafaţă, dar găunoase dedesubt. Pentru unii vor fi mumă, pentru alţii ciumă. Sectoarele cele mai grele nu doar că nu vor înregistra creşteri, ci chiar vor pierde consistent. Cine va rămâne în aceste specialităţi, în secţiile grele? Cine va rămâne în România? Sunt probleme pe care le-am dezbătut cu Radu Vasile, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Cluj şi co-preşedinte al Federaţiei Solidaritatea Sanitară şi Anca Ciorea, vice-preşedinte a Sindicatului Solidaritatea Sanitară Cluj.
E greu de găsit un termen pentru ceea ce se face acum în sănătate. Noua lege de salarizare va afecta aproape 1,2 milioane de angajaţi din sistemul sanitar de stat, dar nimeni nu prea ştie ce va conţine, anexele salariale şi cum se va aplica ea, care îi sunt principiile. Autorii acestei legi îi schimbă filosofia şi asta e ceea au înţeles reprezentanţii sindicali la întâlnirea pe care au avut-o la Bucureşti, atunci când au fost informaţi superficial cu privire la aceasta.
Un fel de râsu-plânsu
Dacă până anii trecuţi, o lege care privea o întreagă ramură era elaborată în urma unor negocieri cu mişcarea sindicală, chiar dacă uneori ele erau mimate, de această dată sindicatele din sănătate nu au fost consultate în niciun fel.
„Am fost anunţaţi cu o zi înainte că va avea loc o întâlnire cu federaţiile din sănătate pe legea salarizării. Am mers la Bucureşti, ni s-a spus că vor creşte salariile în medie cu 50% pentru unele categorii, pentru altele cu 100%. Apoi am văzut anexele, care erau total pe lângă realitatea din sistemul sanitar. Noi nu avem trei categorii de salariaţi, noi începem cu medicii şi terminăm cu îngrijitoarele, avem personal nemedical, personal auxiliar, avem enşpe mii de situaţii.
Când să te uiţi pe lege, să vezi la fiecare ce se prevede? Pe moment s-a observat că la asistentele medicale cu studii postliceale, adică cele mai multe din sistem, aproximativ 60.000, creşterea salarială, pe parcursul a 4 ani era estimată la 700 lei. Calculată pe loc era o creştere de 23%. Când am întrebat care este situaţia şi s-a spus că probabil este vorba de o greşeală. După ce că nu s-a negociat nimic cu noi, nici nu ştiu exact ce conţine, probabil greşeli. Dacă n-am fi observat atunci, poate că i se dădea drumul în acea formă. Oricum, în scurtul timp pe care l-am avut atunci la dispoziţie nu am apucat să înţelegem mare lucru, iar anexele ne-au fost luate, aşadar nu am putut să le aprofundăm conţinutul. Nimeni din cei interesaţi nu le au” spune Radu Vasile.
Veţi spune că nu e rea nici o creştere de 23%, deşi se pretindea că legea va duce la creşteri de 50-100%. Însă prin felul de aplicare a creşterilor salariale, o infirmieră ar fi ajuns să aibă un salariu mai mare decât asistentă cu postliceală.
Blestemul celor 30%
„A reieşit că în toate sectoarele bugetare, din fondul de salarii al fiecărei unităţi, 30% va fi reprezentat de sporurile pe total angajaţi. Acest procent figurează şi în Legea salarizării în vigoare, Legea 284 din 2010. Pentru unităţile sanitare s-a obţinut o derogare în aplicarea acestei legi, pentru că Sănătatea nu se poate încadra în acest procent. Este sectorul cu cele mai multe sporuri în ceea ce priveşte riscul locului de muncă. Vorbim de specialităţi cum sunt anatomie patologică, terapie in tensivă, UPU, blocul operator, secţiile de boli contagioase, TBC, psihiatrie, care au cele mai mari sporuri, dar este cazul şi altor sectoare, cu sporuri mai mici.
Media sporurilor din Sănătate este de aproximativ 60%. Desigur, există cazuri cu 70-77% sporuri, cum e cazul spitalelor cu monospecialitate, ca Spitalul TBC, Spitalul de Psihiatrie Borşa de la noi. Conform proiectului de lege, sporurile lor vor scădea la 30%, adică vor avea o scădere de 47% a veniturilor.”
Analiză de impact
Federaţia Solidaritatea a solicitat Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială Solidaritatea, un centru autonom în cadrul Federaţiei noastre o analiză a impactului potențial al noului proiect de lege a salarizării unitare din martie 2017 asupra salariaților din Sănătate.
Condițiile de muncă nu sunt egale în toate sectoarele de activitate şi asta este deja un truism. Impunerea unei limitări egale în toate sectoarele a sumelor ce pot fi alocate pentru plata sporurilor la maxim 30% din suma aferentă salariilor de bază per ordonator de credite constituie o intervenție brutală de egalizare a unor situații ce înregistrează diferențe vizibile. Este cazul sporurilor pentru condiții de muncă în sectorul sanitar, unde tratarea în mod egal a unor situații diferite generază inechitate și discriminare.
Vor fi clar dezavantajate sectoarele cu regim de lucru „în foc continuu”, căci sporurile de tură și cele pentru munca în zilele libere legale conduc la o reducere a sumelor disponibile din „cei 30%”.
Ce „intră” în cei 30%?
Întrebarea privind „conținutul” acestei limitări este relevantă datorită impactului general pe care acest conținut îl poate avea asupra sporurilor, în speță aplicându-se regula: cu cât sunt introduse mai multe cheltuieli la acest capitol cu atât aceste cheltuieli vor reduce sumele aferente sporurilor (adică, în mod implicit, și „procentele rămase disponibile” pentru aplicarea la nivel de salariați).
a) Varianta maximală:
În cei 30% intră tot ce nu este salariu de bază. Această variantă poate fi dedusă din principiile de reorganizare a sistemului de salarizare în (doar) două componente: salarii de bază și sporuri. Pentru această variantă trebuie luată în considerare introducerea în cei 30% a următoarelor tipuri de cheltuieli:
– Sporurile pentru condiții de muncă
– Sporurile pentru lucrul în zilele de sărbătoare
– Sporurile de tură/noapte
– Sporul de vechime
– Fondul de premiere de 5%
– Alte categorii de sporuri
– Alte categorii de cheltuieli.
Reamintim regula esențială care trebuie avută în vedere în analiza acestei variabile: cu cât sunt introduse mai multe cheltuieli la acest capitol cu atât scad sumele aferente sporurilor.
b) Varianta minimală:
În cei 30% intră doar sporurile (cu excepția sporului pentru condiții de muncă), norma de hrană, adică două salarii minime pe economie, 2900 lei/ angajat și voucherele de vacanță.
Pe scurt
Creșterea salariilor de bază cu doar 30% în contextul reducerii sporurilor cu 50% din cel existente la ora actuală la nivel individual conduce la o creștere a salariilor brute nesemnificativă (2,1%). Pentru aceeași creștere a salariilor de bază orice scădere a sporurilor sub 46% din nivelul actual conduce la o pierdere salarială.
Noua lege propusă de Guvern ar putea să fie o soluție câștigătoare pentru medici, cu condiția să nu se împlinească niciunul dintre riscurile majore. În caz contrar, cu cât vor deveni efective mai multe variante cu potențial negativ cu atât se va diminua amplitudinea creșterii salariale, aceasta putând tinde către a deveni nesemnificativă.
Riscuri majore
Riscul generat de utilizarea imprecisă a cuvântului salarii, care lasă să se înțeleagă că ar fi vorba de salariul de bază.
Riscul de a prezenta „plimbarea banilor dintr-un capitol în altul” ca o creștere salarială suplimentară (fiind vorba doar de o creștere a salariilor de bază cu impact foarte mic asupra veniturilor).
Riscul impozitării progresive poate dilua veniturile nete ale medicilor într-un mod semnificativ, având în vedere faptul că ele vor fi situate la începutul părții superioare a ierarhiei salariale bugetare. Problema este că o astfel de măsură generează un cerc vicios prin introducerea următorului mecanism: cu cât medicul muncește mai mult cu atât va fi impozitat mai mult.
Riscul referinței imprecise la cursul valutar, aplicabil/creșterii doar a salariilor nominale.
Impactul asupra asistentelor medicale
Combinând puținele informații prezentate în mod oficial cu cele vehiculate în spațiul public, având ca sursă oficiali ai partidului de guvernare, în acest moment există trei scenarii în privința veniturilor asistentelor medicale:
- Creșterea salariilor cu cca. 23%;
- Creșterea salariilor cu cca. 23% în 2018, urmând a fi dublate până în anul 2021;
- Dublarea salariilor în anul 2018.
Impactul asupra personalului nemedical (TESA)
Proiectul legii salarizării aduce cel puțin două modificări esențiale cu impact negativ pe zona personalului nemedical (TESA):
1) Eliminarea majorității sporurilor pentru condiții de muncă pentru această categorie de personal.
2) Tot personalul nemedical va figura în funcțiile comune tuturor sectoarelor, având același nivel de salarizare. Cu alte cuvinte, va fi eliminată diferența clinic-neclinic, alături de alte diferențe.
Aceste efecte se adaugă efectelor generale, existând riscul unei limitări foarte reduse a acestor pierderi prin creșterea salariului de bază.
Departe de concluzii
În final, acolo unde acum sunt 77% sporuri, ele nu vor depăşi 12%, conform noii legi.
Concret, toate categoriile de personal vor înregistra creşteri ale salariului de bază, dar majoritatea vor avea scăderi masive la sporuri, astfel că venitul nu va creşte în cea mai fericită situaţie cu mai mult de 200 lei.
„Dacă este luat în considerare nivelul actual al salariilor și efectul asupra sumelor aferente sporurilor individuale creat de eliminarea gradațiilor,creșterea minimă necesară pentru menținerea salariilor la același nivel este de 83,6%. În baza acestui calcul, este evident că dublarea salariilor de bază în aceste condiții va avea ca efect o creștere a salariilor brute de doar 16,4%. Fiind evident că aceasta este creșterea maximă pentru o perioadă de 4 ani putem presupune în mod rezonabil că această creștere nu ar acoperi inflația aferentă acestei perioade, astfel încât, în 2021, salariul real al angajaților din exemplu prezentat va fi mai mic decât cel actual” se spune în analiza de impact a Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială Solidaritatea.
Soluția uno ictu
„Considerăm că organizarea salarizării pe baza coeficienților de ierarhizarea este cea mai bună soluție pentru o construcție logică a sistemului de salarizare. Pentru a evita efectele negative ale creșterilor salariale diferențiate în timp pentru diferitele categorii profesionale din Sănătate, considerăm necesară apelarea la soluția uno ictu a tuturor creșterilor pentru toți salariații din acest sector, respectiv la începutul anului 2018.
După cum am arătat în conținutul analizei, pentru a nu determinat distorsiuni majore în sistemul de Sănătate se impune eliminarea, pentru acest sector, a limitei 30% din sumele aferente salariilor de bază, stabilită pentru sporuri și alte cheltuieli asimilate” se mai spune în documentul semnat de Conf. univ. dr. Viorel Rotilă.
Au rămas multe lucruri încă nediscutate. O vom face, pentru că sănătatea este o zonă sensibilă a fiecăruia dintre noi. O vom face pentru că lucrurile trebuie privite din mai multe perspective. O vom face pentru că ne pasă.