În România, mortalitatea în rândul pacienţilor afectaţi de un accident vascular cerebral (AVC) ajunge la 90%. În ciuda acestui fapt, ţara noastră se situează sub standardele europene în privința condiţiilor de acces la cele mai noi tehnologii medicale utilizate pentru prevenţie. Mai mult, există lacune și la investiţia pe segmentul de prevenţie şi detecţie. În plus, raportul The Economist Intelligence Unit arată că o coordonare a mai multor tipuri de acţiuni este crucială pentru a reduce incidenţa AVC-urilor.
”Este de apreciat faptul că până acum s-au alocat resurse considerabile intervenţiilor de urgenţă pentru pacientul în stare critică după ce a suferit un AVC. Investiţia în segmentul de prevenţie şi detectare timpurie este, însă, în continuare deficitară, deşi acest segment ar asigura o alocare mai eficientă a resurselor bugetare pentru sănătate. Existenţa unor programe de screening pentru hipertensiune şi fibrilaţie atrială, a registrelor de pacienţi sau de recomandări clare de tratament conform ghidurilor clinice internaţionale ar reduce semnificativ riscul de AVC în ţara noastră. Sperăm că autorităţile vor observa importanţa acestor acţiuni şi vor lua măsurile necesare pentru a reduce prevalenţa AVC-urilor în rândul românilor, salvând astfel vieţi sau costuri sociale”, este de părere Marius Geantă, preşedintele Centrului de Inovaţie în Medicină (CIM).
Raportul analizează politicile publice de prevenţie a AVC în 20 de ţări, vizând evidențierea celor mai bune strategii de reducere a factorilor de risc. Potrivit acestuia, aproape 80% dintre AVC-uri pot fi prevenite datorită cunoştinţelor şi tehnologiilor medicale actuale.
Probabilitatea de a suferi un AVC se dublează la fiecare deceniu peste vârsta de 55 de ani. Deşi supravieţuirea în urma unui AVC s-a îmbunătăţit, accidentele vasculare cerebrale rămân a doua cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial, după bolile cardiace ischemice.