Organizațiile anti-SIDA lansează mesajul „Spuneţi Nu războiului împotriva drogurilor” la Conferinţa Internaţională dedicată SIDA, desfăşurată în Amsterdam. Evenimentul se concentrează și asupra aspectelor legate de buget, sporirea măsurilor de prevenţie şi o diminuare a măsurilor represive contra populaţiei expuse riscului. Un alt aspect luat în considerare este legat de căutarea unor metode mai eficiente pentru evitarea reizbucnirii acestei epidemii care a făcut 35 de milioane de morţi.
În ciuda faptului că, la nivel mondial, situația s-a îmbunătățit, numărul cazurilor de noi infecţii este în creştere în aproximativ 50 de ţări din cauza lipsei măsurilor de prevenţie sau pe fondul unei legislaţii represive la adresa populaţiilor cu risc, precum homosexuali sau dependenţi de droguri.
De aceea, organizaţiile de profil recomandă politicienilor să stopeze reprimarea dependenţei de droguri şi să acorde prioritate programelor de reducere a riscurilor: furnizarea de seringi sterile, camere de consum şi altele.
„Spuneţi Nu războiului împotriva drogurilor” („Just say no to the war on drugs”), susţine grupul de asociaţii Coalition PLUS, cu referire la un celebru slogan folosit în anii ’80, în timpul administraţiei Reagan, împotriva drogurilor – „Spuneţi Nu” (‘Just say no’) .
Evenimentul se desfăşoară o dată la doi ani și sunt așteptate să participe celebrități precum prinţul Harry, actriţa Charlize Theron şi vedeta de muzică pop Elton John. Peste 15.000 de experţi şi activişti sunt prezenți la conferința din Amsterdam.
În prezent, 36,9 milioane de persoane au virusul HIV şi trăiesc cu speranţa că acesta nu se va agrava în SIDA. Aproape trei din cinci persoane infectate au primit terapie antiretrovirală pentru a evita evoluţia bolii, cel mai mare număr atins vreodată.
Numărul de infecţii este în scădere şi, pentru prima dată de la începutul secolului, cifra anuală a deceselor a fost sub 1 milion, în 2016 (990.000) şi 2017 (940.000).
Cu toate acestea, paradoxal, aceste progrese conduc spre o relaxare a măsurilor de prevenţie, situaţie care, conjugată cu o scădere a finanţării internaţionale, ridică temeri cu privire la revenirea epidemiei.
O principală grijă este legată de finanțare, lipsa acesteia ar putea duce, spun experții, la o explozie de noi cazuri de infecţii pe fondul creşterii galopante a populaţiei în unele dintre ţările afectate, cu precădere în Africa. O altă problemă este legată de reducerile bugetare. Practic, după alegerea lui Donald Trump, Statele Unite, cel mai important contributor la lupta împotriva SIDA, au prevăzut tăieri bugetare, care nu au fost încă concretizate.
În 2017, 20,6 miliarde de euro au fost consacrate programelor SIDA în ţările cu venituri mici şi medii, însă ar mai fi nevoie de 7 miliarde de dolari pe an pentru ca această boală să nu mai reprezinte o ameninţare la adresa sănătăţii publice la nivel mondial în 2030.
Comunitatea cercetătorilor şi asociaţiilor de profil este îngrijorată în mod special de declinul în ceea ce priveşte dotările americane, notează AFP. După alegerea lui Donald Trump, Statele Unite, cel mai important contributor la lupta împotriva SIDA, au prevăzut tăieri bugetare, care nu au fost încă concretizate.