Țara noastră este recunoscută, pe plan european și mondial, pentru factorii terapeutici naturali pe care îi deține. Totuși, felul în care aceștia au fost folosiți în ultimele decenii lasă de dorit. Ce părere are, cu privire la acest subiect, managerul Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, dr. Horia Lăzărescu, aflăm dintr-un interviu acordat în exclusivitate pentru Ziar Medical.
„Până în anii 90 am deținut cel mai important patrimoniu balnear din Europa”
Ziar Medical – Domnule dr. Horia Lăzărescu, vorbim adeseori despre patrimoniul balnear al României, dar, pe de altă parte, suntem nostalgici față de trecutul acestei ramuri a turismului și a medicinei, deopotrivă. Unde ne poziționăm noi, în Europa, în ceea ce privește factorii terapeutici naturali pe care îi deținem?
Dr. Horia Lăzărescu – România e recunoscută ca având 1/3 din factorii naturali terapeutici ai Europei. Până în anii 90 am deținut, probabil, cel mai important patrimoniu balnear din Europa. De atunci până azi am reușit să pierdem aproape toți pacienții din străinătate. Baza materială și profesională a rămas pe aceste meleaguri, trecerea timpului le-a conservat – cât le-a conservat -, dar am pierdut mult din „vigoarea” de odinioară a turismului balnear, ca fenomen medical, social și economic. În ultimii ani există însă un soi de sclipire și parcă ne revenim. Tot timpul însă ne comparăm și zicem că suntem buni – pentru că avem resurse naturale importante, factorii terapeutici naturali sunt la același nivel ca în trecut dar… în ce privește structurile de cazare și de tratament… bine ar fi să nu ne compare străinii cu ce au ei.
Factorii terapeutici naturali – sunt oare suficienți pentru a convinge resursa umană să rămână în sistem?
Spuneam că avem un patrimoniu balnear inestimabil. Iată, o stațiune cum e Slănic Moldova, pe care noi am numit-o „Perla Moldovei” și nu nemotivat. Ea a fost recunoscută în 1800 și apele ei au fost premiate la începutul sec XX, cu aur, la Viena, la Paris. În spatele acestor medalii este recunoașterea internațională a acestor proprietăți ale izvoarelor de aici. Factorii terapeutici naturali aduc unicitate acestei stațiuni. Problema este că în lume acest tratament balnear a cam dispărut; nu mai există o terapie bazată pe principii balneare. Asta e și rău, e și bine. Din fericire, România și-a păstrat specialitatea, însă medicii specialiști de acum 20, 30, 40 de ani ies din sistem, se pensionează, și nu am reușit, datorită salariilor mici. Cei tineri pleacă să lucreze – unii chiar în același domeniu terapeutic, în străinătate, pentru că nu am reușit să-i ținem, cu salariile pe care le ofeream. Anul acesta, mărirea salariilor medicilor cred că va duce la reorientare a acestora către aceste zone, pe care să le vedem redresându-se.
Factorii terapeutici natural – ce trebuie să știi. E nevoie de un tratament de 21 de zile?
Ziar Medical – Într-adevăr, chestiunea financiară a ridicat probleme în ceea ce privește resursa umană care rămâne în sistemul medical românesc de stat. Totuși, un tânăr medic poate avea și alte motivații ca să își dorească să evolueze, să se specializeze în acest domeniu al balneoterapiei…
Dr. Horia Lăzărescu – Aveți, de bună seamă, dreptate, însă motivația financiară face parte din existența noastră. Orice tânăr își dorește să câștige pentru a trăi mai bine. Oferta pentru piața europeană e destul de mare și importantă din pdv financiar, salarii de mii de euro oferite peste hotare, nu vorbesc de Franța, Germania, dar și în țări vecine cu România. Mărirea salariilor va duce la oprirea migrației medicilor.
Ziar Medical – Țin minte că, și acum un secol, și acum un sfert de secol, recomandarea pentru cura balneară era de 21 de zile. Ce s-a întâmplat cu această recomandare. Observ că a scăzut mai întâi la 14 zile, acum la 10 și chiar la 7 zile. E suficientă o perioadă mai scurtă pentru ca factorii terapeutici naturali să acționeze corect și eficient?
Dr. Horia Lăzărescu – Se cunoaște că trebuie să vii la cură balneară de două ori pe an si trebuie să respecți tratamentul atât timo cât este indicat. Acum, într-adevăr, s-a redus tratamentul la 14 zile, dar unii medici recomandă în continuare 21 de zile. În ce privește factorii terapeutici natural, proprietățile lor variază de la o stațiune la alta. Și în același timp, vorbim de o specializare a fiecărei stațiuni pentru un anumit tip de afecțiuni și tratamente.
Vorbim de recunoașterea Sovatei în afecțiunile ginecologice, a Covasnei pentru proprietățile vasodilatatoare periferice, sunt cunoscute afecțiunile reumatismale tratate la Techirghiol, cunoaștem proprietățile miraculoase de la Herculane. Dar acolo ambianța nu mai concură cu proprietățile, pentru că dezastrul se vede cu ochiu liber. La Herculane are loc o distrugere a patrimoniului cultural românesc și este păcat că nu putem găsi o soluție națională de a revigora această stațiune, care poate fi o oază financiară pentru o zonă a României, în definitiv.
„Uneori, nu sunt suficienți factorii terapeutici naturali. E nevoie să se găsească soluții în litigiile pe imobile sau terenuri”
Ziar Medical – Asta mă face să vă întreb ce poate face institutul pe care îl conduceți pentru bazele de tratament istorice? Ca și la Herculane, multe stațiuni sau baze de tratament sunt în paragină și pentru că imobilele sau terenurile sunt în litigiu…
Dr. Horia Lăzărescu – Rolul nostrum între doi privați e destul de incomod. Nu putem interveni sub nicio formă. Dar îi ajutăm cu tot ce putem ca să recupereze cât mai repede, putem face și o colaborare pe un proiect European… Noi suntem și formatori profesionali pentru toate cadrele medicale, pe țară, de la medici până la personalul mediu calificat. Prin legea balneară, Institutul coordonează întreaga activitate de profil din România. Cea mai gravă problemă care se va întâmpla în acest sistem balnear, în următorii ani, este lipsa de personal medical. Pentru că majoriatea au ajuns la vârsta pensionării. Lipsa cadrelor medicale în acest sistem va fi un dezastru.
„Factorii terapeutici naturali trebuie dublați de resursa umană”
Ziar Medical – Profesioniștii noștri pleacă spre Vest, dar constatăm că există o migrație, în acest domeniu, dinspre Asia spre noi…
Dr. Horia Lăzărescu – Sunt de acord cu dv. până la un punct. Există o migrație profesională și spre România, dar ea este în principal pe SPA și nu pe balnear. Nu trebuie să facem confuzii și nu trebuie nici să încurajăm pe cei care dețin baze de tratament să le transforme în SPA-uri. SPA-ul și tratamentul balnear – care e în esență un tratament medical – nu sunt același lucru. Iar turistul care ajunge într-o stațiune și face un tratament de SPA trebuie să știe că, spre deosebire de tratamentul balnear, acesta nu se decontează. Pe de altă parte, noi încercăm să revigorăm resursa naturală pe care o avem pe aceste meleaguri, să folosim factorii naturali terapeutici în scopul medical pentru care sunt recunoscuți, în definitiv.
Ziar Medical – Ce șanse sunt să se depășească această criză de resursă umană?
Dr. Horia Lăzărescu – Chiar zilele trecute am trimis către Ministerul Sănătății o notă colectând din bazele de tratament din țară numărul de medici de care avem nevoie, să-i scoatem la specializare pe recuperare medicală și balneoclimatologie Apoi, Ministerul Sănătății să scoată la concurs posturile pentru stațiunile respective. Dacă nu vom reuși anul acesta, anul viitor vom insista cu atât mai mult și poate reușim ca fiecare stațiune balneară să beneficieze, pe post ,de cel puțin un medic sau doi rezidenți.
Autorizarea de funcționare a izvoarelor minerale
Ziar Medical – Revenind la factorii terapeutici naturali, prezenți în fiecare dintre aceste stațiuni, știu că autorizarea de funcționare a izvoarelor minerale trebuie refăcută, periodic. Pe de altă parte, vorbim și de protejarea acestui factor natural terapeutic.
Horia Lăzărescu – Noi trebuie să fim atenți, să nu aibă loc distrugerea factorului natural terapeutic. Pentru că în momentul când cineva care deține proprietatea pe care se află resursa naturalp sau o proprietate în proximitatea ei vrea să construiască, noi trebuie să folosim toate mijloacele pentru a ne opune. Teoretic, este greu să se construiască în perimetrele de protecție, mai ales că există, de fapt, două perimetre: primul este al Agenției Naționale de Resurse Minerale și al doilea, mai restrâns, este perimetrul sanitar de restricție, în care nu se poate construi. Pentru că resursa naturală poate fi afectată de orice tip de intervențiem în proximitate, fie că vorbim de construcția unui drum, a unei case… La Institut, se fac analize o dată la 5 ani. Din fericire, am observat că proprietățile acestor factori naturali s-au păstrat. Nici calamitățile naturale din ultimul timp nu au stricat propretățile natural-terapeutice. Vorbim aici inclusiv despre lacuri sărate, etc. De exemplu, la Slănic Prahova s-a răbușit un perete, dar nu a afectat calitatea curativă a acestor factori din mina salină.
Ziar Medical – Există o clasificarea a stațiunilor balneare. Naționale, locale… Și-au schimbat ele statutul, în ultimii ani? Mai ales după degradarea bazelor de tratament?
Dr. Horia Lăzărescu – Dacă vorbim de investițiile care au dus la creșterea și omologarea unor stațiuni, știți probabil că în unele s-a investit istoric, mai întâi de Imperiul Austro-Ungar, apoi a fost o serioasă investiție românească în perioada comunismului. Sunt stațiuni care au evoluat frumos, iar degradarea lor din ultimele decenii ne doare. Sunt însă și stațini care, deși factorii terapeutici naturali sunt de mare valoare, nu au fost niciodată suficient de bine promovate, nu s-a investit în ele pentru a le valorifica potențialul balnear. Pentru noi, sunt la fel de importante și unele, și altele. Împărțirea „de interes național” sau „de interes local” nu a fost făcută de noi, ci de către Ministerul Turismului. Din punct de vedere medical -cel care ne interesează și pe noi -, ele au fost împărțite pe: stațini balneo-climatice (cu factorii terapeutici naturali și factorii climatici de cură), climatice (cu factori de climă, cum ar fi valea Prahovei – desi încă nu au obținut acest statut) și balneare (au numai factor natural balnear). Atunci când, din partea comunităților locale, au existat inițiative pentru omologare, noi am făcut analizele. Am răspuns, ne-am deplasat, am recoltat probele. Ne-am achitat de partea noastră medicală fără ezitare. Mai departe, e atribuția celui care a obținut concesiune pe acel zăcământ să dezvolte în zonă ceva, pentru a atrage clienți. Și este un potențial bun. Toată România este o zonă turistică, din punctul meu de vedere. Trebuie doar să învățăm să valorificăm coerent această resursă.
Citește și Balneoterapie la Slănic Moldova (VIDEO & galerie FOTO)