În contextul în care Camera Deputaţilor, ca for decizional, urmează să voteze un proiect de lege adoptat tacit de Senat, care stipulează restricţionarea educaţiei sexuale în şcoli, prin aceea că devine necesar acordul expres al părintelui, sub sancţiunea pedepsei cu închisoarea, Organizaţia Salvaţi Copiii România îşi manifestă îngrijorarea şi atrage atenţia asupra unui fenomen grav, cauzat în principal de lipsa educaţiei sexuale, şi anume mamele minore.
ROMANIA ÎNREGISTREAZÄ O RATĂ A NAŞTERILOR ÎN ADOLESCENŢĂ MAI MARE DECAT ÎN 9 ŢĂRI AFRICANE
Potrivit unui raport al organizaţiei internaţionale Save the Children, care include un index global al ţărilor unde copilăria este mai mult sau mai puţin ameninţată, România ocupa locul 52 din 172, situându-se sub ţări ca Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia, Bulgaria, Mauritius, Iordania (medie superioară României).
Dintre toţi indicatorii urmăriţi în raport, mortalitatea infantilă şi rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare. Ţara noastră se număra printre ţările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1.000 de adolescente între 15 şi 19 ani, 34 sunt mame.
Efect al lipsei accesului la îngrijiri şi educaţie pentru sănătatea sexuală şi a reproducerii, rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 şi 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând aşadar 34 de naşteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri.
Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana
(31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3) şi Mauritius (28,3).
COMITETUL ONU PENTRU DREPTURILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE A ATRAS ATENŢIA GUVERNULUI ROMÂNIEI ASUPRA URGENŢEI ADOPTĂRII UNEI STRATEGII NAŢIONALE PENTRU A ASIGURA ACCESUL LA EDUCAŢIE SEXUALĂ
În plus, datele Eurostat (2015) arată că, în Uniunea Europeană, România înregistrează cel mai mare număr de naşteri cu mame între 10 şi 17 ani (9,282 de naşteri, adică 4,7% din totalul naşterilor din 2015, din care 676 erau minore între 10 şi 14 ani). Această situaţie a determinat Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale să atragă atenţia Guvernului României că a devenit urgentă adoptarea unei strategii naţionale pentru a asigura accesul la educaţie sexuală şi consiliere privind sănătatea reproductivă pentru tinerele şi adolescentele din ţară, inclusiv prin implementarea unui program comprehensiv şi obligatoriu privind sănătatea sexuală şi a reproducerii în şcoli.
PROPUNEREA LEGISLATIVĂ ÎNCALCĂ PRINCIPIUL CONSTITUŢIONAL AL INTERESULUI SUPERIOR AL COPILUI
Reamintim că, potrivit Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului (art. 46, alin. 3, lit. i), organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru derularea sistematică în unităţile şcolare de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor. De asemenea, Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului stabileşte că România, ca stat semnatar, este obligată să asigure aplicarea efectivă a dreptului copilului la sănătate prin „crearea serviciilor de medicină preventivă, de îndrumare a părinţilor şi de planificare familială, şi asigurarea educaţiei în aceste domenii.”
Caracterul inechivoc şi imperativ al textului juridic („orice instituţie publică”, „sunt obligate”, „toate măsurile necesare”, „derularea sistematică”) reprezintă o ilustrare a aplicării responsabile a principiului interesului superior al copilului într-o sferă a vieţii şi dezvoltării individuale a copilului de o maximă importanţă. Accesul copiilor la informaţii relevante privind sănătatea sexuală şi a reproducerii are ca scopuri protecţia lor împotriva oricărui potenţial abuz sexual, prevenirea sarcinilor nedorite şi formarea unui comportament adecvat şi protectiv privind sexualitatea lor, astfel încât oricărui copil să-i fie respectat „dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge”.
Luând în considerare datele statistice prezentate mai sus, în măsură să provoace neliniştea tuturor celor preocupaţi de bunăstarea şi protecţia copiilor, dar şi dreptul copilului de a fi informat corect şi la timp asupra sănătăţii şi protecţiei împotriva abuzului, considerăm că propunerea legislativă încalcă flagrant principiul interesului superior al copilului, cu precădere în ceea ce priveşte „nevoile lor de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate” a căror împlinire presupune asigurarea din partea autorităţilor publice a unui „regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
Dialog cu Dr. Ramona Colţ -Educaţie sexuală, prevenţie, planning familial- cine şi cum le mai face?