Anticoncepționalele fac parte din categoria metodelor contraceptive și sunt cel mai adesea întâlnite sub formă de pilule sau comprimate orale. În anumite situații, există și variante topice, cum ar fi cremele sau unguentele cu rol contraceptiv sau terapeutic.
Pe lângă prevenirea unei sarcini nedorite, anticoncepționalele pot fi folosite și ca tratament hormonal, fiind prescrise în ginecologie pentru reglarea dezechilibrelor endocrine sau pentru afecțiuni benigne precum chisturile ovariene. Pilulele contraceptive acționează prin hormoni sexuali sintetici – estrogen și/sau progesteron –, care inhibă ovulația și astfel împiedică fecundarea.
Există două tipuri principale de anticoncepționale orale:
- pilulele combinate, ce conțin atât estrogen, cât și progesteron;
- pilulele micro-progestative, care includ doar progesteron.
Administrate corect, anticoncepționalele au o eficiență contraceptivă foarte ridicată. Totuși, utilizarea greșită poate reduce protecția, statisticile arătând că aproximativ 10% dintre utilizatoare ajung anual la o sarcină nedorită din cauza erorilor de administrare.
Aceste contraceptive se găsesc de regulă în blistere cu 21 sau 28 de comprimate și sunt clasificate în funcție de doza și tipul de hormoni conținuți.
Cum atacă anticoncepționalele organismul?
Cu cât concentrația de hormoni este mai mare, cu atât impactul asupra organismului devine mai agresiv. Beneficiul aparent – controlul asupra fertilității – vine la pachet cu efecte secundare care pot afecta în profunzime echilibrul interior al corpului.
Primul și cel mai vulnerabil sistem atins este sistemul endocrin. Nicio pilulă contraceptivă nu este lipsită de hormoni, iar orice doză – fie ea mică sau mare – interferează direct cu mecanismele fine ale acestui sistem. Endocrinologia este domeniul în care chiar și o variație infimă, de 0,1 unități în concentrația unui hormon, poate provoca dezechilibre serioase. Cu alte cuvinte, fiecare pastilă de acest tip „forțează” corpul să accepte o chimie care nu îi aparține.
Consecințele apar treptat. Printre primele semnale că organismul respinge sau tolerează greu anticoncepționalele se numără hirsutismul (apariția părului facial excesiv), rezultat al dezechilibrului dintre estrogen, progesteron și testosteron. La fel de îngrijorătoare sunt și schimbările de dispoziție: de la iritabilitate și hipersensibilitate emoțională, până la episoade de
Estrogenul din unele pilule este asociat cu dureri de cap și migrene, uneori însoțite de simptome grave precum confuzie, tulburări de vorbire sau amețeli. Utilizarea îndelungată aduce riscuri suplimentare: lipsa de speranță, anxietate cronică și depresie, până în punctul în care se ajunge la necesitatea tratamentelor antidepresive.
Anticoncepționalele și problemele ginecologice
Pe locul al doilea, ca frecvență a efectelor adverse, se află manifestările din zona ginecologică. Printre acestea se numără scăderea dorinței sexuale – fie prin diminuarea apetitului sexual, fie printr-un libido redus. Hormonii sintetici din anticoncepționale interacționează cu estrogenul și progesteronul natural, ceea ce explică de ce dorința sexuală poate fi afectată. În unele cazuri, chiar excipienții din pilule contribuie la această problemă.
Dacă lipsa de libido persistă după prima lună de tratament sau este deranjantă încă din primele zile, este indicată o discuție cu medicul specialist și luarea în calcul a unei alternative contraceptive.
Un alt efect din sfera genitală este apariția leucoreei (scurgere albicioasă), fenomen mai des întâlnit la utilizarea unor metode contraceptive cu eliberare locală de hormoni, precum anumite pilule vaginale prescrise și în tratamente ginecologice (ex. pentru hirsutism). În plus, pot apărea și sângerări ușoare între menstruații, care, deși nu sunt comparabile cu fluxul menstrual normal, necesită atenție medicală pentru a exclude o infecție vaginală sau urinară.
Alte efecte negative ale anticoncepționalelor
Efecte secundare pe termen scurt
- Sângerări intermenstruale și uscăciune vaginală – pilulele pe bază de estrogen pot provoca spotting, inflamații vaginale și un risc crescut de infecții.
- Sensibilitatea sânilor (mastodinie) – durere, tensiune, mărirea în volum a sânilor.
- Migrene și tulburări neurologice – durerile de cap pot fi însoțite de amețeli, confuzie sau probleme de vorbire.
- Modificări emoționale – anxietate, episoade de depresie, lipsă de speranță. În cazurile grave, este nevoie de tratament psihiatric asociat.
- Fibroame uterine – estrogenul stimulează creșterea fibroamelor deja existente.
- Probleme digestive – balonare, greață, dar și riscuri mai severe precum gastrită, icter sau pancreatită.
- Creștere în greutate – cauzată de acumularea de trigliceride și de scăderea activității hormonilor tiroidieni.
- Reacții alergice – erupții cutanate, prurit, edeme, iar în cazuri rare dificultăți respiratorii.
- Probleme dermatologice – melasma (pete pigmentare), căderea părului sau, dimpotrivă, creșterea excesivă a părului facial.
- Riscuri cardiovasculare – tromboze, hipertensiune, infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Efecte secundare pe termen lung
- Litiaza biliară – nivelul crescut de estrogen favorizează formarea calculilor biliari și inflamația vezicii biliare (colecistită).
- Cancer de sân – tumorile hormon-dependente pot fi stimulate de estrogenul sintetic.
- Cancer endometrial – utilizarea îndelungată de estrogen fără asocierea progesteronului crește riscul de carcinom endometrial.
Organele afectate în lupta organismului cu anticonceptionalele
Ficatul este primul organ care trebuie să facă față efectelor nocive ale anticoncepționalelor, având rolul de a le metaboliza și elimina din organism. Totuși, această „detoxifiere” are un cost: consumul pe termen lung al acestor medicamente afectează treptat celulele hepatice (hepatocitele), fără a le lăsa timpul necesar pentru regenerare. În timp, acest proces poate duce la apariția fibrozei hepatice, formarea de noduli sau adenoame benigne și, în cele mai grave cazuri, la dezvoltarea cancerului hepatic.
După ficat, rinichii devin principala cale de eliminare a substanțelor din organism. Studiile arată că utilizarea îndelungată a anticoncepționalelor poate favoriza instalarea insuficienței renale, formarea de calculi renali sau agravarea litiazei deja existente, crescând riscul de blocaje dureroase și complicații.
Un alt efect major, poate chiar cel mai sensibil pentru multe femei, privește capacitatea de reproducere. Deși se susține frecvent că fertilitatea revine la normal după oprirea tratamentului, există numeroase cazuri în care acest lucru nu se mai întâmplă. Întreruperea artificială a ciclului fiziologic al ovarelor poate deveni, în timp, ireversibilă, ducând la o infertilitate funcțională.