Angina pectorală este modul în care se exprimă afecţiunea cunoscută sub numele de cardiopatie ischemică şi reprezintă durerea toracică ce apare când o parte din muşchiul inimii nu primeşte suficient oxigen.
De cele mai multe ori acest lucru se întâmplă când există îngustări ale vaselor care hrănesc inima şi care se numesc artere coronare.
Cauza cea mai frecventă a acestor îngustări este ateroscleroza – formarea în interiorul vaselor a unor depuneri de lipide (grăsimi) care se organizează în „plăci de aterom”. În timp, acestea cresc în dimensiuni şi ajung să realizeze îngustări (stenoze) ale vaselor prin care sângele ajunge la muşchiul inimii.
Angina pectorală – simptome
Angina pectorală este resimţită de obicei ca o senzaţie de presiune, greutate, apăsare, strângere, constricţie la nivelul sternului, în profunzime.
De multe ori angina pectorală nu este descrisă ca durere ci ca o senzaţie neplăcută de jenă, de disconfort toracic sau ca o arsură la nivelul sternului.
Unii pacienţi prezintă durere doar în partea stângă a toracelui şi mult mai puţini pot avea durere doar în partea dreaptă a toracelui.
Durerea poate merge şi în alte zone (numite zone de iradiere): spre zona gâtului, în umeri, în braţe (în ambele braţe sau doar în braţul stâng, uneori până la nivelul ultimelor două degete de la mâna stângă), în încheietura pumnului stâng sau de ambele părţi, în spate sau chiar la nivelul dinţilor şi al maxilarului inferior.
Tipic, durerea din angina pectorală apare în timpul efortului fizic şi obligă la întreruperea efortului.
Uneori, durerea din angina pectorală se asociază cu transpiraţii abundente, senzaţie de lipsă de aer, palpitaţii. Durerea din infarctul miocardic acut se poate însoţi şi de greaţă, vărsături, ameţeli, sincopă.
Diagnostic
în cazul unei suspiciuni de angină pectorală, electrocardiograma (ECG) este, de obicei, prima investigaţie. Aceasta reprezintă înregistrarea semnalelor electrice provenite din interiorul inimii. În unele cazuri ea este normală şi acest lucru nu înseamnă că durerea pe care o simţiţi nu este de la inimă. În multe cazuri, chiar dacă în afara durerii nu există modificări pe ECG, o electrocardiogramă în timpul unei crize de durere poate arăta modificări şi acest lucru este foarte important pentru diagnostic.
Cel mai frecvent, la pacienţii care prezintă angină pectorală la efort şi la care electrocardiograma nu arată modificări importante, se recomandă de către medic efectuarea unui test de efort. Pacientul este pus să meargă pe un covor rulant sau să pedaleze pe o bicicletă medicinală.
Tratament
Pentru pacienţii cu angină pectorală există mai multe opţiuni de tratament:
tratamentul medical (care include, în afară de administrarea unor medicamente, şi modificarea stilului de viaţă);
tratamentul intervenţional (angioplastia coronariană);
tratamentul chirurgical (by pass-ul aortocoronarian).
Alegerea terapiei optime depinde de mai mulţi factori: severitatea afectării arterelor coronare, vârsta pacientului şi alte afecţiuni asociate, riscul şi beneficiul fiecărui tip de tratament fiind evaluate de către medicul curant pentru fiecare pacient în parte.
Citește mai multe pe ghidulpacientului.ro