Mii de medici din toată țara au inițiat o petiție prin care solicită ca gărzile să le fie recunoscute ca vechime în muncă. Principalul lor argument este că cea mai intensă parte a muncii lor nu este recunoscută ca vechime în muncă, deși se reține din cuantumul gărzilor contribuții CASS.
” În ciuda reglementărilor europene în domeniul dreptului muncii, în România, miile de ore efectuate de medici în cadrul gărzilor, nu constituie vechime în muncă. Tocmai muncă cea mai intensă, cea în care decizia trebuie luată cel mai rapid, în care stresul și concentrarea ating cote maxime, nu este contabilizată că vechime!! Acest abuz în domeniul legislației muncii este cu atât mai mare cu cât statul român reține din cuantumul plății gărzilor contribuție CASS pentru pensie. sperăm să obținem acest drept care este anormal să nu ne fie recunoscut. De fapt asta este o petiție pentru normalitate, oricine muncește ar trebui să fie renumerat pentru muncă respectivă și la pensie.”, argumentează inițiatorii petiției.
Timpul de muncă, reglementat de legislația europeană și de cea din România
Medicii își bazează argumentele pe Directiva europeană CE2003/88 ce definește timpul de munca drept perioada petrecută de lucrător la dispoziția angajatorului, realizând sarcini specifice.
Durata normală a timpului de lucru pentru medici este stabilită de legislația în vigoare: Directiva Europeană 2003 / 88 / CE, Codul Muncii,OMS nr 870 / 2004.
Durata timpului de lucru , organizarea si efectuarea gărzilor din unitățile sanitare publice se aprobă prin ordinul ministrului sănătății, lucru stabilit în Legea 153/ 2017 , la art 8 din Cap 2 al Anexei 2
” Regulamentul privind timpul de muncă , organizarea si efectuarea gărzilor in unitățile publice din sistemul sanitar se aprobă prin Ordin al Ministrului Sănătății, cu consultarea organizațiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară ” .
În prezent, potrivit art. 2 si art. 4 din OMS 870 / 2004 , programul medicilor este de 7 ore în medie pe zi , plus 18 ore de gardă pe lună sau 35 de ore / săptămână.
Conform DE 2003 / 88/ CE , un medic nu poate lucra mai mult de 48 h/ săptămână , decât în situații de calamități sau dezastre și nu mai mult de 6 săptămâni consecutiv.
Realitatea din spitale este însă cu totul alta. Cea mai mare parte spitalelor se confruntă cu un deficit de personal, astfel că medicii ajung să facă 7, 8 sau chiar 10 gărzi pe lună, cu mult peste limita maximă admisă a timpului de muncă, limită prevăzută de legislația europeană și românească Medicii fac atâtea gărzi câte le revin împărțind numărul de zile ale lunii cu numărul de medici din specialitatea respectivă. Chiar dacă legal, gărzile ar trebui să fie opționale, acestea devin obligatorii pentru a putea asigura continuitatea activității medicale.
”Mii de medici din țară , anonimi , am considerat că este cazul să ne adresăm instituțiilor statului român, cerând ca miile de gărzi făcute să ne permită pensionarea cu 5 ani mai devreme , pentru că pacienții noștri merită să fie îngrijiți cu maximă atenție de medici specialiști tineri. Este aberant să nu permiți unui medic să se pensioneze cu 5 ani mai devreme, după ce a făcut in medie 2000 de gărzi”, transmit medicii care au inițiat acest demers.
Vocea medicilor s-a făcut auzită în Parlamentul României
În acest sens, ei au trimis un memoriu Ministerului Muncii în care au expus motivele pentru adoptarea unui normative clare care să vizeze recunoașterea gărzilor ca vechime în muncă. În ceea ce privește pensionarea cadrelor medicale, semnatarii memoriului au propus pensionarea anticipată fără penalizări, cu un număr de zile proporționale cu numărul de zile de gardă efectuate, dar nu mai devreme de 57 de ani femeile și 60 de ani bărbații.
Demersul medicilor a fost auzit în Parlamentul României, iar inițiativa legislative de modificare a Legii Pensiilor a primit aviz favorabil în Comisia Drepturilor Omului din Parlamentul României. Urmează dezbaterea din Comisia de Sănătate a Senatului. Dacă inițiativa primește avizul comisiilor, va ajunge la vot în plenul Parlamentului. Inițiativa medicilor are șanse să fie aprobată, iar gărzile să fie recunoscute ca și vechime în muncă.
Medici decedați din cauza epuizării
Studiile de burn out date publicității de Colegiul Medicilor Bucuresti în 2018, evidențiază faptul că peste jumătate dintre medici sunt afectați de epuizare profesională severă, în contextul existenței a nu mai puțin de 4 morți subite ale medicilor din gardă, cu vârste cuprinse între 38 si 70 de ani.