Bucureştiul a fost în 24 iunie gazda conferinței internaționale de advocacy „Accesul pacienților la proceduri cardiovasculare în România”, organizată de Societatea Română de Chirurgie Vasculară, Comisiile consultative de Chirurgie Cardiovasculară și Cardiologie din cadrul Ministerului Sănătății, Societatea Română de Chirurgie Endovasculară, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și Asociația pentru Sprijin Medical.
Conferinţa a avut ca punct de plecare datele reieşite din raportul pe 2015 al Băncii Mondiale, conform cărora România ocupă primul loc în Europa ca mortalitate a populației cauzată de bolile cardiovasculare. Statistica spune că avem o medie de 108.9 decese la 100.000 de locuitori.
Comparaţia cu datele Uniunii Europene, care raportează 43.8 decese la la suta de mii de locuitori demonstrează necesitatea luării unor măsuri drastice de prevenţie şi tratare a acestor afecţiuni, iar conferinţa desfăşurată recent este un prim pas dintr-un proiect mai lung, care îşi propune transformarea afecțiunilor cardiovasculare într-o prioritate strategică națională în domeniul sănătății.
Modelele funcţionale din Europa şi America au fost prezentate în cadrul conferinţei de invitaţii de prestigiu, iar nouă nu ne rămâne decât să sperăm că în viitor, sistemul naţional de sănătate va reuşi să acopere măcar în parte nevoia de acces a pacienţilor din România la procedurile cardiovasculare, asigurate în momentul de faţă în mare măsură de sistemul privat, la care accesul este, din nefericire adesea restricţionat, datărită costurilor mari.
Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate finanţează prin Programul National procedurile de dilatare percutană, realizate la Clinicile Polisano, în serviciul de cardiologie intervențională, unde pacienţii au parte de coronarografie și stentare gratuită.
Bugetul CNAS, alocat tuturor programele curative pentru bolile cardiovasculare este de 14 de ori mai mic decât bugetul alocat programelor de oncologie, deşi bolile cardiovasculare sunt prima cauză de deces în România, cu un procent de 57% din totalul cauzelor de deces înregistrate.
Desigur, pe locul doi între cauzele mortalităţii este, cum era de aşteptat, cancerul. Dacă e să discutăm mai departe în termenii cifrelor, atunci vom avea de-a face, în acest caz cu 20% din totalul deceselor, evident mai puţin de jumătate decât cele datorate afecţiuniloc cardiovasculare.
Cu acelaşi impact mediatic şi psihologic sunt şi decesele survenite în urgențele traumatice, cărorar le revine un procent de 5.6% din total, iar mortalităţii infecțioase i se datorează doar 1 % din totalul deceselor.
La capitolul intervenţii şi dotări, datele din 2013 erau dezastruoase, clasându-ne pe penultimul loc din Uniunea Euopeană ca număr de angioplastii și bypass. La dotarea cu angiografe, România se clasează ruşinos în coada listei europene.
„Se pun pe tapet unele dintre soluțiile imperios necesare schimbării situației date, soluții precum: realocarea echitabilă a fondurilor distribuite în cadrul programelor curative pentru tratarea nediscriminatorie a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare; ameliorarea cotațiilor cazurilor decontate atât de programele de cardiologie, cât și de cele de chirurgie cardiacă adult congenital sau chirurgie vasculară, nu neapărăt după sumele care se alocă în vestul Uniunii Europene, dar măcar după modelul colegilor din Bulgaria sau Republica Moldova; stoparea discriminării centrelor medicale nou create de către sistemul de asigurări de stat și respectarea principiului de bază din Legea Sănătății, conform căruia banul urmează pacientul, oferind astfel accesul echitabil al pacienților din România la toate structurile medicale de profil, fără ca pacienții români asigurați să mai plătească sume foarte mari pentru dreptul la viață”, a explicat Conf Dr. Victor Costache, şeful secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică al Clinicii Polisano din Sibiu, membru titular al Colegiului Francez de Chirurgie Cardio-Vasculară şi Toracică.
Evenimentul şi-a propus să analizeze finanţarea procedurilor cardiovasculare de la bugetul de stat prin programe nationale, accesul pacientilor din Romania la aceste servicii medicale şi transparenţa decizională a instituţiilor publice implicate în procesul de alocare a fondurilor.
De asemenea, conferinta a analizat comparativ sistemul de acces şi de finanţare din Romania şi modele existente în alte state UE, ţinand cont de mortalitatea, incidenţa şi prevalenţa afecţiunilor cardiovasculare din ţara noastră.
foto: societateamultidisciplinaraamedicilorrezidenti
În cazul tinerilor medici rezidenţi, pentru care trebuie să s edepună eforturi în scopul păstrării lor în ţară s-au desprins câteva concluzii, cum ar fi admiterea spitalelor private cu secţii de chirurgie cardiovasculară în programul de rezidenţiat ca urgenţă naţională, văzută ca o condiţie obligatorie pentru ca această specialitate să existe şi pe viitor în România în condiţii bune.
Evenimentul a reunit oameni interesaţi de acest subiect, invitaţi din instituţiile publice, ca factori decizionali în sistemul sanitar din România, reprezentanţi ai Guvernului, ai administraţiei prezidenţiale, ai Bancii Mondiale, ai asociaţiilor de pacienti.