Doctor Cristina Pojoga este medic primar gastroenterolog la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor, din Cluj Napoca. Licențiată la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj Napoca, doctor Pojoga este și cadru universitar, ea fiind lector universitar în cadrul UBB, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie.
Înainte însă de a intra în tainele gastroenterologiei, dr. Pojoga a ținut să precizeze o serie de aspecte ce țin de anatomia umană, de particularitățile colonului. “Acesta este o porțiune a tubului digestiv, la nivelul căruia au loc ultimele etape ale procesului de absorbție și digestie ale nutrienților. Cu ajutorul colonului se elimină din organism materiile de care nu mai avem nevoie, cele care rămân după absorbția nutrienților din alimentele pe care le-am consumat.
Trebuie punctat faptul că în colon există numeroase bacterii care formează microflora intestinală, care are o multitudine de roluri, unele aparent fără nici o legătură cu digestia, cum ar fi rolul privind mecanismele imunitare. Deosebit de important este faptul că orice dereglare la nivelul colonului poate fi resimțită la nivelul întregului organism”, a explicat doctor Cristina Pojoga. În ceea ce privește bolile colonului, potrivit doctorului de la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor, o atenție deosebită trebuie să acordăm patologiei maligne, tumorale, a colonlui, întrucât în ultima perioadă asistăm la o creștere a frecvenței cancerului de colon la populație și, îngrijorător este faptul că patologia cancerului de colon începe să fie observată la categorii de populație cu vârstă din ce în ce mai scăzută.
“Astfel, în cadrul discuției, aș dori să mă refer mai ales la patologia malignă, la cancerul colo-rectal. Și aș începe subliniind importanța screening-ului, care presupune depistarea timpurie a unei patologii, adică înainte ca aceasta să producă simptome. Iar aici cuvântul cheie este faptul că ne referim la o populație care nu are simptomatologie, fiind aparent sănătoasă. Dar nu orice fel de patologie, nu orice fel de boală este abordabilă prin screening, aici existând o serie de condiții precum frecvența crescută în populația generală, patologia să fie severă și să poată fi diagnosticată în stadii incipiente și apoi să existe metode prin care să tratăm și să vindecăm pacientul. Contează foarte mult și să fie un test ieftin, aplicabil unei plaje largi de subiecți și fără reacții adverse.
O importanță sporită o are și prevenția, întrucât știm că este mult mai bine atât pentru pacient cât și pentru sistemul medical să prevenim, în loc să tratăm. Iar la prevenție aș dori să amintesc doar stilul de viață sănătos, adică mișcare, sport, alimentație corectă cu multe legume și fructe”, notează medicul primar gastroenterolog, dr. Cristina Pojoga.
Cancerul colo-rectal se încadrează în condițiile amintite anterior de scrreening, medicul specialist de la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor, testele de screening fiind cele de depistare a hemoragiilor oculte din scaun, adică a particulelor microscopice de sânge, care nu pot fi depistate cu ochiul liber și un dublu test, de screening și de diagnostic, colonoscopia.
“Canerul colo-rectal nu apare brusc, ci în urma unor leziuni precursoare care se numesc polipi colonici. Aceștia pot fi depistați din timp, iar extirparea lor împiedică instalarea cancerului. Cea mai bună metodă de depistare a acestora este colonoscopia, prin metode endoscopice urmând apoi a fi extirpați acești polipi colonici. Un diagnostic de cancer colo-rectal nu înseamnă o sentință de moarte. Avem un arsenal terapeutic foarte variat și foarte eficace în tratamentul acestui cancer, chiar și în stadii mai avansate”, a punctat medicul de la IRGH.
Cât privește colonoscopia, medicul primar dr. Pojoga a explicat că există o reticență a pacienților în acest sens, reticență care se naște din două idei și anume durerea pe care consideră că o vor resimți în timpul procedurii și complicațiile despre care au auzit că se produc în timpul procedurii.
Cât privește durerea, colonoscopia nu este o procedură obișnuită, dar pacienții trebuie să știe că aceasta se realizează după o anestezie locală, fiind ușor de tolerat. Legat de complicații, acestea pot fi hemoragia sau perforația, însă, ele apar foarte rar în procedura de diagnosticare. “În ultima vreme au început să se dezvolte și alte metode de diagnostic ale leziunilor situate la nivelul colonului, precum administrarea videocapsulei endoscopice sau colonoscopia virtuală.
Dezavantajul este că în cazul videocapsulei și a colonoscopiei virtuale, dacă se observă leziuni nu se pot preleva biopsii în vederea examenului histopatologic, iar la colonoscopia virtuală, fiind un procedeu computer tomograf, vorbim și de iradierea pacientului”, a explicat dr. Cristina Pojoga. “Colonoscopia este mai indicată, întrucât, dacă se găsesc leziuni ce necesită biopsie, pacientul poate fi supus din nou unei intervenții pentru recoltare sau în cazul în care trebuie să extirpăm un polip colonic depistat anterior. Astfel, ca avantaj al colonoscopiei, aceasta, dintr-o metodă diagnostică, poate deveni una terapeutică.
Pe final aș dori să subliniez faptul că patologia malignă a colonoului, adică cancerul colo-rectal, deși este o patologie frecvent întâlnită și uneori chiar la vârste tinere și deși este una agresivă când este depistată în faze tardive, avem metode de prevenție, de diagnostic incipient și metode de tratatment eficient. De asemenea, în cazul patologiei organice, adică polipi sau tumori, colonoscopia rămâne cea mai bună metodă diagnostică”, a încheiat dr. Cristina Pojoga, medic primar gastroenterolog la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor, din Cluj Napoca.