Modificările propuse de autorităţi la Ordinul 368/2017 privind metodologia de calcul al preţurilor, subiectul dezbaterii publice de astăzi, pot genera o nouă criză a medicamentelor. Acestea vizează alinierea preţului medicamentelor inovatoare la preţul medicamentelor generice, ceea ce impune scăderea cu 35% a preţului medicamentelor noi. Astfel, 123 de medicamente pot dispărea de pe piaţă. Dintre acestea, 55 au doar între 1-3 alternative terapeutice, iar 24 medicamente nu au alternativă generică.
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) solicită autorităţilor aplicarea cadrului legislativ actual.
„Criza imunoglobulinelor pe care România încă nu a depăşit-o se poate repeta şi în cazul altor arii terapeutice precum cardiologie, oncologie, neurologie, dacă autorităţile vor decide să nu ia în considerare semnalul de alarmă al industriei farmaceutice şi al pacienţilor şi vor implementa modificările propuse la Ordinul 368/2017.
Acum doi ani, când decidenţii au propus implementarea acestei măsuri, am publicat rezultatele unui studiu care se baza pe evaluarea portofoliului companiilor farmaceutice membre ARPIM. Conform acestui studiu, 2,61 milioane pacienţi ar fi afectaţi de dispariţia a 123 de medicamente şi dintre aceştia, 800.000 ar avea dificultăţi în a-şi asigura tratamentele pentru că au incluse în schemele de tratament unele dintre cele 55 de medicamente cu alternative generice foarte reduse pe piaţă”, a declarat Liviu Popescu, Director Relaţii Externe ARPIM.
Alinierea preţului medicamentelor inovatoare la preţul medicamentelor generice nu va afecta doar pacienţii. Prevederea va genera şi o scădere a veniturilor la bugetul statului întrucât, în urma scăderii pieţei, se vor diminua contribuţiile companiilor farmaceutice la bugetul de stat provenite din achitarea TVA şi a taxelor şi impozitelor aferente desfăşurării activităţii acestora în România.
„Milioane de persoane pot fi afectate, veniturile la bugetul statului pot scădea cu 153 milioane lei. Este îngrijorător că autorităţile nu iau în calcul consecinţele negative majore ale unei astfel de măsuri. Nu se vor realiza economii la bugetul de stat, în niciun caz companiile nu vor fi încurajate să-şi păstreze portofoliul de produse în România, nu există niciun efect benefic al acestei măsuri.
Avem încredere că autorităţile vor reveni asupra propunerii de modificare, vor ţine cont de părerile expuse în cadrul dezbaterii publice şi vor implementa o metodologie de calcul care să ajute pacienţii români, nu să genereze noi crize ale medicamentelor”, a adăugat Liviu Popescu.
Companiile membre ARPIM sunt deschise colaborării cu autorităţile pentru discutarea soluţiilor propuse de asociaţie în ultimii doi ani.
Conform analizei realizate în anul 2016, 28 dintre medicamentele la risc sunt destinate afecţiunilor cardiovasculare, în condiţiile în care acestea sunt principala cauză de deces în România. 19 dintre medicamente sunt pentru afecţiuni neurologice, 6 pentru afecţiuni oncologice. Vor avea de suferit pacienţii cu afecţiuni endocrinologice (8 produse afectate), dar şi pacienţii cu afecţiuni respiratorii (7 produse afectate) şi dermatologice (6 produse afectate).