Cercetătorii au identificat un profil genetic unic în celulele imune ale persoanelor afectate de boala Parkinson, care este strâns legat de stresul oxidativ, inflamație și alte modificări imunitare. Această descoperire deschide calea către dezvoltarea unor tratamente inovatoare și metode de diagnostic precoce, care ar putea detecta Parkinson-ul înainte ca simptomele motorii să devină evidente.
Parkinson: Boala care afectează milioane de oameni
Boala Parkinson este o afecțiune progresivă a creierului care cauzează tremurături, rigiditate, dificultăți de mers, probleme de echilibru și coordonare.
Aproape un milion de oameni din Statele Unite trăiesc cu Parkinson, iar 10 milioane de oameni suferă de această boală la nivel mondial. Se estimează că numărul pacienților se va dubla până în 2030.
Celulele nervoase produc dopamină, un neurotransmițător sau „hormon al creierului” care ajută la controlul mișcării. Moartea acestor celule într-o parte a creierului numită substantia nigra este responsabilă pentru problemele de mișcare, sau simptomele motorii, în Parkinson.
Cu toate acestea, cu ani înainte ca oamenii să dezvolte simptomele motorii ale bolii, pacienții pot experimenta constipație, probleme cu somnul și modificări ale simțului mirosului.
Parkinson și posibila sa legătură cu autoimunitatea
Oamenii de știință nu sunt siguri care ar putea fi declanșatorul inițial al bolii, dar autoimunitatea — atunci când sistemul imunitar atacă propriile celule ale corpului — ar putea fi o posibilitate.
„Dovezile că boala Parkinson ar putea fi parțial o boală autoimună încep să se înmulțească,” a declarat James Beck, doctor în științe, director științific la Fundația Parkinson din Statele Unite.
Inflamația este asociată cu Parkinson și ar putea fi rezultatul unor procese autoimune, a declarat el pentru Medical News Today.
„Cu toate acestea, nu este clar ce anume declanșează acest proces,” a spus el. „Inflamația este ca un foc mocnit, dar nu știm încă scânteia care aprinde acel foc.”
Agregatele unui protein numit alfa-sinucleină, care se acumulează în interiorul neuronilor din creierul pacienților, ar putea fi scânteia care declanșează inflamația.
În 2020, oamenii de știință de la Institutul de Imunologie La Jolla din La Jolla, CA, au publicat un studiu care a sugerat că sistemul imunitar începe să țintească alfa-sinucleina devreme în cursul bolii Parkinson.
“Semnătura” auto-imunulogică
Aceiași cercetători au găsit acum o „semnătură genetică” distinctivă în celulele T de memorie care reacționează la alfa-sinucleină.
Celulele T de memorie sunt celule imune care își amintesc trăsăturile moleculare specifice ale infecțiilor anterioare sau reacțiilor autoimune.
Studiul lor a fost publicat în revista npj Parkinson’s Disease.
„Boala Parkinson nu este de obicei văzută ca o boală autoimună,” spune unul dintre autori, Cecilia Lindestam Arlehamn, doctor în științe.
„Dar toate lucrările noastre indică faptul că celulele T joacă un rol în boală,” adaugă ea.
Totuși, dacă autoimunitatea cauzează efectiv boala, încă nu a fost demonstrat.
„În acest moment, nu este stabilit dacă autoimunitatea este o cauză principală sau mai degrabă o reacție secundară,” a spus Alessandro Sette, Dr.Biol.Sci., care a co-condus cercetarea împreună cu profesorul Arlehamn.
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii au comparat activitatea genelor în celulele T de memorie de la persoanele cu Parkinson cu cele ale persoanelor sănătoase de aceeași vârstă.
Când s-au concentrat asupra pacienților ale căror celule T au reacționat la alfa-sinucleină, au descoperit o serie de gene cu niveluri de activitate diferite față de controale.
Printre acestea se aflau gene asociate anterior cu Parkinson, inclusiv unele implicate în stresul oxidativ și inflamație.
Semnătura genetică a Parkinson-ului în aceste celule a inclus, de asemenea, o genă numită LRRK2, care este una dintre cele două gene cel mai frecvent asociate cu tipul „familial” de Parkinson care se transmite în familii.
Este posibil să se întârzie sau să se oprească progresia bolii prin țintirea acestor gene în stadiile incipiente, înainte ca simptomele motorii să se dezvolte.
Limitele studiului
Autorii menționează că una dintre limitările studiului lor a fost că nu aveau informații despre cât de avansată era boala la pacienți.
În plus, au studiat celulele T din fluxul sanguin și nu aveau dovezi directe că aceste celule țintesc efectiv neuronii din creierul persoanelor cu Parkinson.
În viitor, ei intenționează să studieze mostre de creier post-mortem pentru a descoperi dacă acesta este cazul.
Tratamente potențiale și instrumente de diagnostic
Oamenii de știință speră că semnătura genetică a Parkinson-ului în celulele T de memorie ar putea, într-o zi, să ajute medicii să identifice persoanele care vor dezvolta boala.
Descoperirea lor ar putea inspira, de asemenea, noi tratamente care vizează proteinele pe care aceste gene le produc.
„Acum că putem vedea ce fac aceste celule T, credem că intervenția cu terapii pe bază de anticorpi ar putea avea un impact asupra progresiei bolii, mai ales într-un stadiu incipient,” spune prof. Sette.
„Un număr tot mai mare de cercetători devin interesați de potențialul de a ținti sistemul imunitar în dezvoltarea tratamentelor care ar putea încetini pierderea celulelor în Parkinson — ceva ce niciun tratament, până în prezent, nu a reușit să facă,” a declarat profesorul David Dexter, doctor în științe, director asociat de cercetare la Parkinson’s U.K.
„Această cercetare ajută la creșterea înțelegerii noastre despre care ținte ar putea oferi o oportunitate de a dezvolta tratamente care să abordeze cauzele subiacente ale afecțiunii,” a adăugat el.
Sursa originală a acestui articol: Medical News Today