Interviu Dr. Alexandra Constantin: Despre importanța pediatrului în primul an de viață al copilului
„Mă numesc Alexandra Constantin, am 35 de ani și sunt medic specialist pediatru. Am terminat facultatea și rezidențiatul în pediatrie în Târgu Mureș, apoi timp de 4 ani am lucrat și am învățat în Cluj Napoca.
Au fost 4 ani în care am învățat și experimentat cel mai mult, lucrând atât în spitale de stat cât și în cele private, atât muncă de cabinet, spital, gărzi sau call center.
Când am știu exact ce vreau, adică faptul că îmi place munca de spital unde gărzile și cazurile mai complexe îmi stimulează cunoștințele și curiozitatea în medicină dar și munca mai liniștită și mai organizată dintr-un cabinet privat, am decis să mă întorc acasă în Sighișoara.
Am considerat că aici pot să îmbin meseria cu timpul dedicat perfecționării continue în acest domeniu dar și suficient timp dedicat familiei.
Acum, lucrez la secția de Pediatrie a Spitalului Municipal Sighișoara și câteva ore pe săptămâna în cadrul cabinetului meu privat”
În primul rând, spuneți-ne, cât de importantă este comunicarea dintre medicul pediatru și părinte, în primul an de viață al copilului?
Primul an de viață alături de un copil este ca un carusel. Viața este într-o continuă schimbare și mai ales atunci când ești la primul copil, entuziasmul și iubirea se mai presară cu nesiguranță și neliniște, cel mai adesea legate de îngrijirea copilului sau starea lui de sănătate.
Din acest motiv este indicat ca părinții să țină legătura cu un medic pediatru pentru a-i ghida în această etapă și pentru a-i orienta către controalele și investigațiile de rutină necesare copilului.
Dr. Alexandra Constantin: Uneori medicul pediatru poate doar să confirme că ceea ce fac părinții e foarte bine, și știu că e liniștitor să auzi asta atunci când ești nesigur.
Atunci când vine vorba de sănătatea copilului, părinții ar trebui să discute în primul rând cu medicul pediatru și să apeleze la acesta pentru sfaturi avizate.
Care sunt principalele aspecte pe care trebuie să le urmărească medicul pediatru în ceea ce privește dezvoltarea bebelușului, în primele sale 12 luni?
Rolul controalelor de rutină este de a evalua dezvoltarea armonioasă a copilului dar și de a diagnostica precoce anumite probleme de sănătate.
Dr. Alexandra Constantin: În acest sens, în primul rând, trebuie acordată o atenție deosebită anamnezei și anume discuției cu părintele: despre alimentație, somn, obiceiurile familiei legate de îngrijirea bebelușului și activitatea zilnică, aspectul scaunelor etc.
Cu ocazia acestei discuții, medicul primește informații prețioase despre copil, astfel reușind să identifice dacă există anumite probleme pentru care medicul le poate oferi părinților soluții practice adaptate nevoilor și vârstei copilului.
La examenul clinic se va urmări atent dezvoltarea fiziologică a fiecărui aparat și sistem, ca de exemplu: dimensiunea fontanelei, prezența/ absența unor contracturi musculare ( ex. Torticolis), evaluarea periodică a articulatiei soldului, evaluarea sistemului respirator și cardiovascular în special pentru prezența unor semne patologice la auscultație inimii, palparea abdomenului și evaluarea organelor genitale etc.
La fiecare control de rutină medicul trebuie să facă o evaluare a dezvoltării neuropsihomotorie a copilului.
Pentru fiecare etapă de vârstă, medicul va urmări dezvoltarea copilului și va fi atent la prezența semnelor de alarmă, care ne atrag atenția asupra unei stimulări inadecvate a copilului sau pot fi semnul unei patologii care va trebui investigată ulterior.
Copilul va fi cântărit și se va măsură lungimea și perimetrul cranian, aceste date fiind urmărite periodic pe un grafic de creștere specific sexului și vârstei.
Dr. Alexandra Constantin: În concluzie, aș vrea să le atrag atenția părinților că un control de rutină este o consultație minuțioasă care necesită timp și o discuție specifică cu părintele, de cele mai multe ori fiind imposibil să realizăm un consult de rutină atunci când copilul este și bolnav.
Timpul dedicat pentru ambele aspecte ar fi prea lung, copilul își pierde răbdarea și părinții vor fi asaltați de prea multe informații pe care nu vor reuși să le rețină. Din acest motiv, controalele de rutină se efectuează atunci când copilul este sănătos și putem să ne concentrăm pe aspectele de mai sus menționate.
Care este frecvența recomandată pentru efectuarea examinărilor de rutină și a testelor medicale pentru un copil mic?
În primele 2 săptămâni și la o luna, un control de rutină care în mod normal este efectuat la domiciliu de către medicul de familie. Ulterior se recomandă următorul calendar al controalelor de rutină care pot fi efectuate la medicul de familie sau la medicul pediatru: 2 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni, 1 an, 1 an și 6 luni, 2 ani apoi anual.
În jurul vârstei de un an se recomandă analize pentru screeningul/ depistarea anemiei feriprive dar și un consult oftalmologic de rutină.
De asemenea, se indică un consult stomatologic după aproximativ 6-12 luni de la apariția primilor dințișori și apoi anual.
Care sunt cele mai importante investigații care sunt efectuate în mod obișnuit pentru un nou-născut?
În maternitate, nou-născutul beneficiază de o serie de investigații de screening:
- screeningul metabolic care se efectuează dintr-o picătură de sânge recoltată printr-o înțepătură în călcai, cu scopul de a se diagnostica cât mai repede 3 boli – fenilcetonuria, hipotiroidismul și fibroză chistică. Această analiză este gratuită. Părinții trebuie să știe că există posibilitatea de a efectua contracost un screening mai extins pentru 40 de boli metabolice.
- screening auditiv – testarea auzului
În unele spitale în care se derulează anumite programe, se efectuează și screening al malformațiilor cardiace cianogene prin pulsoximetrie – măsurarea saturației oxigenului la mâini și picioare, dar și un screening ecografic al abdomenului pentru decelarea unor malformații.
Contrar așteptărilor părinților, nou-născutului sănătos nu trebuie să i se efectueze alte analize de sânge.
Ce vaccinuri se vor administra copiilor în primul an de viață?
Conform Schemei Naționale de Vaccinare a Ministerului Sănătății, în România se efectuează vaccinarea anti-tuberculoză și anti-hepatită B în maternitate, apoi astfel:
- la 2 luni – 2 vaccinuri : Hexacima( vaccin cu 6 tulpini importiva Hepatitei B, Difteriei, Pertusisului, Tetanosului, Poliomielitei și a bolilor cauzate de Haemophilus Influenzae tip B) și Prevenar 13( vaccin împotriva infecțiilor determinate de Streptococcus pneumoniae)
- la 4 luni – rapel pentru ambele vaccinuri de mai sus ( adică din nou cele 2 vaccinuri de la 2 luni)
- după 6 luni în sezon gripal – vaccin antigripal (la cerere)
- la 11 luni – al doilea rapel pentru vaccinurile de la 2 luni
- la 1 an – vaccinarea împotriva ROR( rujeolă-oreon-rubeolă), urmând un rapel la vârsta de 5 ani
Aș menționa că acestea sunt vaccinurile oferite gratuit de Ministerul Sănătății.
Există, în plus, o serie de alte vaccinuri care nu sunt decontate dar și-au dovedit eficiența, cum ar fi vaccinul împotriva Rotavirozei, a Varicelei sau a infecțiilor cu Meningococ. Pentru detalii suplimentare cu privre la aceste vaccinuri, discutați cu medicul curant.
Există vreo diferență între investigațiile necesare pentru un nou-născut sănătos și cele pentru un copil cu anumite probleme de sănătate sau cu risc crescut de a dezvoltă ulterior respectivele probleme?
Sigur că da. Tocmai de aceea recomand părinților să discute cu medicul lor pediatru despre indicația unor investigații sau analize și să nu facă analize/ investigații din proprie inițiativă doar pentru că au auzit că și X sau Y a făcut „ecografie la cap”.
Dr. Alexandra Constantin: De exemplu copiii născuți prematur sau cu anumite probleme la naștere trebuie să fie urmăriți mai atent, așa că în cazul lor se efectuează mai multe controale neurologice, oftalmologice, ORL și altele.
Totodată, sunt copii care se nasc cu malformații cardiace sau renale iar aceștia necesită monitorizare ecografică periodică.
Care sunt cele mai grave sau importante afecțiuni ce necesită o diagnosticare precoce și un tratament imediat pentru dezvoltarea fără probleme a copilului?
Orice afecțiune cu cât este diagnosticată mai devreme cu atât impune un tratament minim și asigura o recuperare mai rapidă. Aș face aici referire la câteva boli care pot evolua la un copil „aparent sănătos” pentru părinți.
În primul rând, bolile metabolice, cele pentru care se face screening neonatal. Unele boli metabolice pot fi înnăscute, însă semnele și simptomele acestora să apară abia după câteva luni de zile.
Displazia de șold sau anomalii ale cutiei craniene sunt afecțiuni pe care părintele nu le poate sesiza. Ele pot fi diagnosticate cu ușurință în cadrul unui control de rutină.
Unele afecțiuni cardiace grave în primele luni sau ani de viață pot fi asimptomatice însă în cadrul unui consult de rutină, medicul poate auzi anumite sufluri cardiace anormale sau poate sesiza alte semne și simptome specifice bolii.
În cazul unor afecțiuni cardiace este extrem de important diagnosticul precoce doarece acest lucru face diferența în ceea ce privește tratamentul.
Dr. Alexandra Constantin: Diagnosticate prea târziu, este imposibil de efectuat un tratament curativ, de vindecare.
De asemenea, aș mai menționa aici și anumite boli neurologice sau psihiatrice cum ar fi patologiile din spectrul autist sau alte afecțiuni care cauzează întârziere în dezvoltarea neuropsihomotorie.
Frecvent auzim „lasă-l că are timp să vorbească”, „ nu-i nimic dacă nu umblă încă, nu-l grăbi”. Fiecare copil este diferit, însă există totuși o anumită perioadă în care copilul ar trebui să bifeze anumiți pași în funcție de vârsta să.
În caz contrar, dacă un copil prezintă anumite întârzieri în dezvoltare raportate la vârsta sa, ne poate atrage atenția asupra unei boli care diagnosticată precoce poate ușura și scurta tratamentul, dar poate asigura și o recuperare completă.
Din acest motiv subliniez importanța controalelor de rutină. Sunt copii aparent sănătoși care la o vizită în cabinetul medicului pot fi diagnosticați din timp cu diferite afecțiuni.
Ce investigații ar trebui efectuate pentru a depista eventualele probleme de dezvoltare ale sistemului nervos la un bebeluș?
În mod normal nu există teste sau investigații de screening recomandate tuturor copiilor. Investigațiile neurologice se vor efectua doar la indicația medicului specialist în cazul în care acesta are anumite suspiciuni sau a identificat o întârziere în dezvoltarea copilului.
Cum poate fi ajutat un copil mic să treacă prin examenele medicale și investigațiile necesare fără a-i provoca prea mult stres sau disconfort?
Este important să le citim copiilor cărticele despre mersul la medic sau să ne jucăm acasă diferite jocuri de rol pe tema – mersul la medic. Acestea îl vor ajută pe copil să își imagineze cum decurge o vizită la medic și să descopere o latură frumoasă a consultului medical. Pentru că și copiii se sperie de necunoscut, cărțile pot fi o metodă prin care le putem explica cum decurge o investigație medicală sau ce se întâmplă când mergem la spital.
Dr. Alexandra Constantin: Dacă copilul este dus la medic doar pentru vaccinuri sau doar atunci când este bolnav și i se fac diferite tratamente, injecții sau manevre neplăcute, el va asocia mersul la medic ca fiind un eveniment neplăcut.
În schimb, dacă copiii sunt duși și la controalele de rutină unde consultația decurge lin, copilul are dispoziția necesară să se acomodeze cu medicul și cabinetul, nu primește vaccinuri sau alte tratamente, copiii vor realiza că mersul la doctor sau halatul alb nu înseamnă întotdeauna durere sau ceva neplăcut.
În plus, este indicat să nu mai amenințăm copiii cu vorbe care implică medicul „dacă nu ești cuminte te duc la doctor”, „dacă nu îți iei căciulă te îmbolnăvești și o să primești injecție”. Pentru că în final medicul pediatru nu este un personaj negativ, ci el îl ajută pe copil să se simtă mai bine când este bolnav și are grijă de sănătatea lui.
Ați întâlnit extreme în care părinții fie nu vor să se prezinte cu copiii la medic fie exagerează cu vizitele la specialist sau camera de gardă? Ce sfaturi aveți pentru menținerea unei situații echilibrate?
Sigur că da. Există pe deoparte părinții care consideră că trebuie mers la medic doar dacă copilul este bolnav și din păcate aș spune că aici se încadrează majoritatea părinților, deoarece la nivel de țară stăm prost la capitolul prevenție.
Dr. Alexandra Constantin: Acesta fiind și un eșec al Ministerului Sănătății care nu se implică în medicina de prevenție.
La polul opus sunt părinții care merg la urgențe pentru probleme minore sau fac multe analize costisitoare și inutile, de multe ori din proprie inițiativă, pentru simptome ușoare.
Părinții trebuie să înțeleagă faptul că fiecare copil este diferit și abordarea aceleiași boli diferă de la caz la caz. Le recomand să țînă legătură constant cu același medic și să se prezinte la controalele de rutină, ocazie cu care părinții pot discuta anumite nelămuriri sau pot primi informații avizate.
În prezent părinții au multe surse avizate de unde se pot informa: cărți sau site-uri ale medicilor sau spitalelor care le oferă informații prețioase sau chiar cursuri dedicate părinților. În prezent informația este cheia, chiar și în viața de părinte.
Atât în cabinetul meu cât și în munca online, îmi doresc să învăț părinții să știe cum să îngrijească un bebeluș, cum să gestioneze acasă cele mai frecvente îmbolnăviri dar și să știe când trebuie mers neapărat la medic sau la urgențe. Cred că astfel se poate menține echilibrul în viața părinților, atunci când vine vorba de îngrijirea copilului lor.
Dacă ți-a plăcut materialul cu Dr. Alexandra Constantin despre infarctul miocardic acut, descoperă AICI mai multe interviuri!
Vizitează-ne și pagina oficială de Facebook sau contul de Youtube!