Cum tratăm cancerul de colon?
Dr. Ioana Marchiș este medic primar medicină internă și medic primar gastroenterologie, iar în cadrul acestui interviu ne-a expus în amănunt cauzele cancerului de colon, opțiunile de tratament, importanța dietei și a stilului sănătos de viață, precum și factorii ce pot favoriza apariția bolii.
Dr. Ioana Marchiș a punctat, de asemenea, simptomele care indică necesitatea unei vizite la medic, importanța screeningului și a prevenției, precum și rolul echipei multidisciplinare pentru depistarea și tratarea acestei afecțiuni.
În primul rând, care sunt principalele cauze ale cancerului de colon?
Cancerul colorectal (CRC) sporadic (neereditar), reprezintă o cauză majoră de morbiditate și mortalitate atât la bărbați, cât și la femei, în țările dezvoltate.
În timp ce supraviețuirea totală la 5 ani este de 65%, la pacienții cu boală metastatică această rată scade la 14%.
În practica de zi cu zi, cancerul de colon reprezintă una dintre cele mai frecvente boli diagnosticate zilnic în laboratorul de endoscopie.
Principalele cauze ale cancerului de colon în țara noastră, odată cu globalizarea ar fi dieta bogată în carne roșie și grăsimi, carnea procesată și săracă în vegetale, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, obezitatea, diabetul zaharat, favorizate de leziunile predispozante genetic în funcție de „terenul individual” (factorii genetici individuali), în funcție de vârstă, sau riscul crescut la anumite categorii de pacienți cu boală predispozantă (cei care au avut deja polipi, sau au fost tratați de CCR sau au anumite boli inflamatorii cronice intestinale).
Ce categorii de persoane au cea mai mare predispoziție în a dezvolta această afecțiune?
Persoanele cu cea mai mare predispoziție pentru a dezvolta această afecțiune (CCR sporadic) sunt persoanele cu vârsta peste 50 de ani (dar mai recent, în perioada post-Covid, putem spune că vârsta este de la peste 40-45 ani), persoanele care au antecedente de boală în familie (rude de gradul I , sau mai multe rude de gradul II), cei cu boală predispozantă pe leziuni cunoscute (polipi, cancer tratat, boli inflamatorii intestinale) și un teren minoritar pentru pacienții cu boli genetice CCR ereditar (cancerul ereditar non polipos, sindrom Lynch – polipi ereditari, când pacienții dezvoltă boala din copilărie sau din prima tinerețe).
Persoanele aflate „la risc ” pot dezvolta inițial anumite forme de polipi colonici din care o parte (în condițiile terenului predispozant și ale factorilor de risc) pot dezvolta boala.
Care este abordarea terapeutică obișnuită pentru cancerul de colon și cum se decide ce opțiune de tratament este cea mai potrivită pentru un pacient?
Tratamentul curativ, adică să ajutăm la dispariția, la eradicarea bolii este tratamentul chirurgical (atunci când acest lucru este posibil se face de prima intenție) urmat sau nu de tratament oncologic chimioterapic (în funcție de rezultatul histopatologic al piesei operatorii).
Opțiunea de tratament pentru fiecare pacient este individuală, stabilită în urmă unei comisii multidisciplinare (tumor boarding, formată din gastroenterolog, oncolog, chirurg, anestezist, radiolog, anatomopatolog, radioterapeut, medic internist pentru evaluarea bolilor asociate și medic cardiolog), unde se iau deciziile cele mai bune pentru pacient printr-un plan personalizat adaptat fiecărui pacient în funcție de tipul histologic, de bilanțul de extensie și bineînțeles în funcție de comorbidități, de bolile asociate, fiind astfel o abordare multidisciplinară.
Ce implică chirurgia pentru cancerul de colon și care sunt riscurile și beneficiile acesteia?
Chirurgia este metoda cea mai eficientă, deoarece se îndepărtează efectiv țesutul tumoral, care se realizează de prima intenție, sau în planul secundar, după o chimioterapie/radioterapie preoperatorie – la tumorile rectale – (în cazul în care e necesară reducția tumorală).
Riscurile sunt cele obișnuite oricărei intervenții chirurgicale. Acestea sunt legate de anestezie și de complicațiile postoperatorii și de riscul individual prin bolile asociate.
Care sunt măsurile de prevenție în cazul cancerului de colon și cum se realizează screening-ul la ora actuală?
Prevenția primară vizează în special schimbarea stilului de viață în ceea ce privește dieta hipercalorică și bogată în carne roșie, grăsimi, carbohidrați și înlocuirea cu fibre vegetale, carne albă (dietă mediteraneană),bogată în vitaminele A, E, C și minerale ZN, SE protectoare pentru oncogeneză și evitarea sedentarismului; iar prevenția secundară vizează pacienții care deja au fost tratați de cancer de colon, sau care au avut polipi extirpați sau nu endoscopic și se face prin controale gastroenterologice periodice și colonoscopii de screening secundar (colonul și/sau rectul restant pot dezvolta în timp alți polipi și astfel alt risc pentru cancerul de colon – tumorile metacrone).
Cât de des ar trebui să facă o persoană un test de screening pentru cancerul de colon?
În ceea ce privește screeningul, adică căutarea activă a bolii, la nivel național sunt procedee în curs de implementare și acestea vizează grupele de risc discutate deja, iar metodele adoptate sunt testele de laborator din scaun: test de sângerare ocultă din fecale (FOBT) efectuate odată la 5 ani, colonoscopia (endoscopia digestivă inferioară) de screening odată la 10 ani, colonoscopia fiind standardul de aur de detecție a bolii sau a polipilor colorectali.
Pentru pacienții cu screening secundar, urmărirea se face mai des individualizat prin colonoscopie.
În ceea ce privește circuitul pacientului oncologic în sistem, unde credeți că există, în prezent, deficiențe?
Cum am discutat mai sus, pentru optimizarea gestionării atât a diagnosticului, a tratamentului cât și a urmăririi bolii, este necesară o echipa complexă multidisciplinară, iar deficiențele pot varia la oricare veriga din echipa în funcție de posibilitățile fiecărui spital.
Cât de mult contează factorul genetic în dezvoltarea cancerului de colon și ce ne puteți spune despre recidivă?
În prezent, se știe că terenul CCR (formele sporadice) este reprezentat de leziunile precanceroase prin activarea oncogenelor (KRAS și BRAF), precum și prin inactivarea genelor supresoare tumorale (APC, p16, p53 și DCC) sau a genelor de reparare a leziunilor dublu-catenare a ADN (DNA mismatch repair genes) de tipul MLH1 și MSH2. Acest lucru are o mare importanță terapeutică în boala metastatică adică atunci e necesară o chimioterapie de reducere tumorală făcându-se astfel țintit în funcție de acest teren (mutațiile KRAS sunt un marker care indică scăderea eficacității atât a terapiilor citostatice, cât și a terapiilor țintite în boală metastatică).
În ceea ce privește recidiva, da este o boală care poate recidiva pe colonul sau rectul restant.
Din această cauză, este importantă în timp urmărirea bolii (screeningul secundar endoscopic), sau recidiva la distanță, necesară fiind astfel urmărirea oncologică și la nevoie din nou multidisciplinară.
Care sunt semnele sau simptomele după care poate fi recunoscut cancerul de colon și când ar trebui să ne prezentăm la medic?
Clinic putem observa: tulburări ale tranzitului intestinal, prezența constipației și a diareei sau modificări în consistența scaunului: hematochezie (prezența sângelui în scaun datorată sângerărilor de la nivelul rectului sau altui segment digestiv situat în amonte); disconfort abdominal resimțit de pacient ca și crampă, balonare sau durere; senzație de defecație incompletă; oboseală sau slăbiciune din cauza anemiei cauzate de pierderile de sânge (care uneori sunt oculte) dacă boala este preponderent pe colonul drept, scădere ponderală involuntară.
Evident că în prezența unuia sau mai multor semne prezentate este necesară efectuarea unui consult de specialitate.
Ce impact pot avea dieta și stilul de viață asupra prevenției și tratamentului cancerului de colon?
Impactul schimbării stilului de viață și al dietei poate fi mare pentru prevenția bolii, dar având în vedere terenul propriu genetic și evoluția individuală a oncogenezei, e necesar screeningul specific.
La final aș dori să adaug că procedura endoscopică (atât gastroscopia cât și colonoscopia), contrar unor opinii larg răspândite, nu este o procedură dureroasă. Poate da o stare de disconfort, normală aș putea zice eu, dar, în cazul pacienților mai sensibili, se poate realiza sub anestezie sau sedare.
Dacă ți-a plăcut materialul, descoperă AICI mai multe interviuri!
Vizitează-ne și pagina oficială de Facebook sau contul de Youtube!