Dr. Andreea Apostol este medic specialist nefrologie în cadrul Spitalului Județean de Urgență Alexandria și a fost de acord să abordăm în cadrul acestui interviu boala cronică de rinichi (BCR).
Dr. Andreea Apostol a abordat câteva chestiuni de interes precum cauzele principale ale acestei afecțiuni, factorii de risc, importanța screeningului și stilului de viață echilibrat, precum și actualele metode de tratament.
- În primul rând, ce reprezintă boala cronică de rinichi (BCR) și cum se clasifică?
Boala cronică de rinichi este definită de anomalii ale structurii sau ale funcției rinichiului, care au o durată ce depășește 3 luni și influențează starea de sănătate, aceasta este definiția pe care o găsim în literatura de specialitate. Boala cronică de rinichi înglobează, de fapt, toate manifestările clinice și de laborator ale bolilor rinichiului. Altfel spus, include afecțiuni care scad capacitatea rinichilor de a filtra și a elimina produșii toxici din organism.
Clasificarea bolii cronice de rinichi se poate face după cauza bolii, nivelul ratei de filtrare glomerulare (RFG) și nivelul albuminuriei. După nivelul RFG vom avea 5 stadii ale bolii cronice de rinichi, iar după nivelul albuminuriei există 3 categorii de risc, ajutandu-ne astfel să încadrăm pacientul într-o categorie de boală și să inițiem principiile de tratament.
„La acest moment, cauza principală a bolii cronice de rinichi, la nivel global, este reprezentată de către diabetul zaharat”.
- Care sunt principalele cauze ale BCR?
Deoarece nefropatia diabetică este mult timp asimptomatică, o importanță deosebită o are evaluarea anuală a pacienților cu diabet zaharat tip 2 prin măsurarea albuminuriei și a RFG de la momentul diagnosticului, iar pentru pacienții cu diabet zaharat tip 1, măsurarea acestor parametri trebuie efectuată începând de la 5 ani după diagnostic, astfel vom diagnostica cât mai precoce boala cronică de rinichi și vom implementa un tratament adecvat.
Printre alte cauze comune putem enumera bolile cardiovasculare, afecțiunile nefrologice propriu-zise (glomerulopatii, nefropatii tubulo-interstitiale sau ereditare, etc), bolile autoimune.
- Care sunt simptomele și semnele BCR?
Simptomatologia bolii cronice de rinichi este destul de vastă și greu de cuprins în toate aspectele ei.
În funcție de boala primară, manifestările pot fi foarte variate. Cu toate acestea, este posibil să apară manifestări de tipul: oboseală, probleme în a menține concentrarea, apetit scăzut, insomnie, edeme (mai ales la nivelul pleoapelor, dimineața la trezire), crampe musculare, prurit.
După cum puteți observa, simptomele sunt destul de nespecifice și mai mult decât atât, majoritatea pacienților nu prezintă simptomatologie până în stadii avansate ale bolii cronice de rinichi, de aceea testarea persoanelor la risc este obligatorie.
„Un rol crucial îl au și medicii din alte specialități, care trebuie să îndrume cât mai rapid pacientul către consult nefrologic”.
- Cum se diagnostichează această afecțiune?
În primul rând, diagnosticul presupune măsurarea unor parametri prin efectuarea unor teste de laborator. Albuminuria poate fi măsurată în urina spontan emisă, fie semicantitativ (bandeletă reactivă, folosită pentru triaj), fie cantitativ (raport albumina/creatinina urinara), sau măsurată în urina colectată pe o perioadă de 24h (mg albumina/24h). Estimarea ratei de filtrare glomerulare (RFG) pornind de la creatinina serica, vârstă, sex, etnie, este recomandată pentru evaluarea funcției renale.
Astfel vom avea nevoie de dozarea creatininei serice dintr-o probă de sânge. Acestea sunt investigațiile de la care putem pleca pentru diagnosticul și evaluarea bolii cronice de rinichi, mergând apoi către efectuarea altor teste specifice în funcție de patologia cu care ne confruntăm.
- În ce stadiu se prezintă, de obicei, pacienții la medicul specialist?
Din păcate, așa cum am spus mai devreme, pacienții cu această patologie nu prezintă simptome până în stadiile avansate ale bolii, ceea ce face ca aceștia să se prezinte destul de târziu la medicul specialist.
Evaluarea oricărui pacient cu factori de risc, printre care putem aminti diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile sistemice care pot afecta rinichiul (boli autoimune), boli structurare ale rinichiului, rude de gradul I cu boli ereditare ale rinichiului, este esențială pentru a putea descoperi anomaliile ce pot să apară în cadrul bolii cronice de rinichi. Aici un rol crucial îl au și medicii din alte specialități, care trebuie să îndrume cât mai rapid pacientul către consult nefrologic ori de câte ori există manifestări clinice și/sau paraclinice sugestive pentru această patologie.
„O dietă sănătoasă și un program de exerciții fizice adaptate sunt părți importante ale unui stil de viață adecvat unui pacient cu boală cronică de rinichi”.
- Care sunt opțiunile de tratament pentru BCR?
Îngrijirea și tratarea pacienților cu boală cronică de rinichi este multidisciplinară. Cauza primară a bolii fiind cea de la care se poate iniția un tratament adecvat. Opțiunile pot fi în funcție de stadiul bolii, de la schimbarea stilului de viață și adoptarea unei diete specifice, medicamente pentru a controla hipertensiunea arterială, dislipidemia și alte probleme asociate, până la alegerea unei metode de tratament substitutiv renal (hemodializa, dializa peritoneală), pentru stadiile avansate.
- Care este rolul alimentației și al exercițiilor fizice în managementul BCR?
O dietă sănătoasă și un program de exerciții fizice adaptate sunt părți importante ale unui stil de viață adecvat unui pacient cu boală cronică de rinichi. Nevoile nutriționale ale fiecărui individ sunt unice și se pot schimba în timp în funcție de progresia bolii, astfel pacienții care se află în program substitutiv renal, au nevoi nutritionale diferite față de cei care se afla în stadiul 2 sau 3 de boală. Activitatea fizică regulată (de exemplu, mers pe jos 30min/zi, 5 zile pe săptămână) reduce catabolismul proteic muscular și oferă un control superior al masei corporale. Așadar, antrenamentul fizic poate influența pozitiv statusul nutrițional și crește calitatea vieții pacienților cu boală cronică de rinichi.
„Screening-ul pacienților cu risc de a dezvolta această patologie ar trebui efectuat de către medicii de familie”
- Cum poate fi prevenită progresia BCR și ce rol are medicul de familie în această situație?
Progresia BCR este evaluată folosind dinamica valorilor ratei de filtrare glomerulare, determinate la fiecare vizită de monitorizare conform categoriei de risc, astfel încât să putem planifica tratamentul în funcție de aceasta.
Printre obiectivele tratamentului de prevenire a progresiei BCR se numără încetinirea declinului ratei de filtrare glomerulare, controlul tensiuni arteriale, proteinuriei, dislipidemiei și pentru pacienții cu diabet zaharat controlul hemoglobinei glicozilate.
Screening-ul pacienților cu risc de a dezvolta această patologie ar trebui efectuat de către medicii de familie, prin analize de laborator (albuminurie, RFG), conform recomandărilor și în funcție de categoria de risc din care pacientul face parte, astfel impactul acestei măsuri ar fi semnificativ asupra diagnosticării precoce a bolii.
Ulterior medicul de familie poate îndruma pacientul către medicul specialist, dacă există modificări ale rezultatelor de laborator sau manifestări clinice
- Cum influențează insuficiența renală starea generală de sănătate a pacientului? Ce alte complicații se pot dezvolta?
Odată cu declinul ratei de filtrare glomerulare apar și complicațiile BCR, care afectează în final toate sistemele și organele. Potențialele complicații pot include: retenția de fluide (ce conduce la edeme, hipertensiune arterială, edem pulmonar), hiperpotasemia, acidoza metabolică (având consecințe precum hipercatabolismul muscular, creșterea rezistenței la insulină, creșterea resorbției și reducerea mineralizării osoase), hipertrofia ventriculară stângă, insuficiența cardiacă, pericardită, anemia și disfuncția trombocitară, tulburări ale metabolismului mineral și osos, complicații neurologice (encefalopatia și polineuropatia uremică, alterarea cognitivă), complicații digestive (halena uremica, dismicrobismul intestinal, sângerările digestive).
În concluzie, afectarea în cadrul acestei patologii fiind atât de extensivă, impactul asupra calității vieții pacientului este destul de puternic și este recomandat ca medicul nefrolog să colaboreze în îngrijirea acestor pacienți și cu psihologi, suportul acestora reprezentând o componentă esențială în managementul pacienților cu BCR.
- Care sunt cele mai mari provocări în managementul BCR și cum pot fi acestea depășite?
În primul rând, având în vedere că screening-ul pacienților lipsește de cele mai multe ori și aceștia ajung în stadii destul de avansate ale bolii la medicul specialist, măsurile terapeutice nu vor mai avea aceleași efecte pe care l-am fi așteptat.
În al doilea rând, managementul poate fi cu atât mai dificil cu cât boala primară, cauza BCR, este complexă și trebuie abordată multidisciplinar, colaborarea între medicii specialisti fiind fundamentală.
O altă provocare o reprezintă implementarea unei diete adecvate, care de cele mai multe ori este măsura cea mai importantă în reducerea progresiei BCR, pacienții necesitând intervenția unui nutriționist și modificarea stilului de viață, acestea fiind dificil de realizat în cele mai multe cazuri din cauza lipsei de complianță a bolnavilor.
Conștientizarea în rândul populației și educarea continuă a pacienților reprezintă ceea ce ne dorim pentru a putea depăși toate aceste provocări.
Dacă ți-a plăcut materialul, descoperă AICI mai multe interviuri!
Vizitează-ne și pagina oficială de Facebook sau contul de Youtube!