Dr. Ungur Minodora este medic specialist neurolog în Oradea și a fost de acord să abordăm în cadrul acestui interviu chestiuni ce țin de accidentul vascular cerebral, o afecțiune cu care se confruntă atât vârstnicii cât și tinerii, din ce în ce mai des, din păcate.
Dr. Ungur Minodora a explicat de câte tipuri este AVC-ul, cum se manifestă și în cât timp este necesar să se intervină de urgență, care sunt principalele dizabilități cu care se confruntă pacienții ulterior, precum și ce reprezintă procesul de recuperare.
Ce este accidentul vascular cerebral și cum se manifestă?
Accidentul vascular cerebral (AVC-ul) se caracterizează prin leziuni localizate ale
parenchimelor cerebrale, ale țesuturilor cerebrale secundare după o localizare primară a sistemului cardiovascular: inimă, artere și vene.
AVC-urile sunt de două tipuri: AVC ischemic și AVC hemoragic. Cele mai frecvente sunt cele ischemice care ating o mare parte a populației: 85% dintre AVC-urile produse sunt de tip ischemic.
Acestea se produc atunci când un tromp îngustează și blochează circulația sângelui într-o arteră, de exemplu în arterele cerebrale (carotide, artera cerebrală silviană etc).
Iar AVC-ul hemoragic are loc atunci când se rupe acel cheag de sânge care blochează arterele și atunci se produce o hemoragie intracraniană.
Care sunt cele mai frecvente simptome ale unui accident vascular cerebral?
AVC-urile pot fi recunoscute atunci când pacienții prezintă un deficit motor: de exemplu, nu-și mai pot ridica brusc o mână, caz în care vorbim de o hemiplegie. Ne putem confrunta, de asemenea, cu asimetria feței care se numește pareză facială centrală.
Apoi, mai putem identifica AVC-ul prin tulburări de vorbire: pacientul poate să înțeleagă și să nu poată rosti nici un cuvânt sau să scoată doar anumite cuvinte.
Pacientul poate să nu vadă timp de câteva minute, câteva secunde.
Pot exista tulburări de echilibru, caz în care pacientul nu poate să stea în picioare. În cazul hemoragiei cerebrale, un semn poate fi constituit de o cefalee cu un debut brusc, o durere de cap acompaniată sau nu de grețuri sau vărsături.
Apoi, pacientul se poate rătăci în spații cunoscute de către el.
Care sunt semnalele de alarmă ale unui AVC și ce trebuie să facă o persoană în acele momente?
În primele minute trebuie să sune la urgență. Dacă cineva este acasă să i se măsoare tensiunea arterială a pacientului, din cauza hipertensiunii care este un factor primordial al AVC-ului.
Un alt simptom este ateroscleroza care înseamnă depunerea colesterolului și a altor săruri și a fibrei la nivelul acestor vase cerebrale care au lumen îngust. Ateroscleroza este, la rândul său, influențată de dislipidemie care se caracterizează prin dezechilibrul lipidelor de tipul colesterolului și trigliceridelor.
Cât de important este timpul de reacție și care sunt riscurile? În cât timp trebuie să ajungă un pacient la spital pentru o intervenție și o recuperare optimă?
„Dacă pacientul face un AVC și nu se reacționează la momentul respectiv, poate să se ajungă la moarte subită. Este necesar apelul foarte rapid la 112”.
Apoi, pacientului care se află în urgență trebuie să i se monitorizeze tensiunea, pulsul, temperatura, saturația, oxigenul, apoi trebuie realizat un CT de craniu pentru a se vedea AVC-ul.
Dar după 24/48 de ore cu siguranță se vede și se repetă acest CT.
În acest timp, pacientul va sta internat în spital, în funcție de cum consideră medicul din unitatea de neurologie acută.
Mulți dintre cei care supraviețuiesc unui AVC rămân cu dizabilități care necesită eforturi majore pentru recuperare. Despre ce dizabilități vorbim?
Rămân, într-adevăr, cu dizabilități și trebuie acționat și asupra acestora. Cele mai frecvente AVC-uri au loc în cazul vârstnicilor. De exemplu, la pacienții începând cu 60 sau 55 de ani vorbim de accident vascular ischemic silvian sau AVC ischemic în teritoriul arterei cerebrale medii. Mulți rămân cu dizabilități, însă depinde de dimensiunile AVC-ului și de structurile pe care le cuprinde.
Pacienții care au făcut o hemipareză trebuie să beneficieze de măsurile de kinetoterapie pasive, iar apoi active în spital, precum și după ieșirea din spital.
Referitor la tratamentul medicamentos, vorbim de statine, dacă pacientul are ateroscleroză sau are depuse plăcile de aterom la nivelul menului.
De asemenea, sunt importante vasodilatatoarele cerebrale, antiagregantele plachetare pentru prevenția următorului AVC.
Pacienții dezvoltă foarte multe crize comițiale post AVC, crize de epilepsie, după cum mai sunt numite.
În această situație, se face o electroencefalogramă, care citește funcția creierului, se vede focarul iritativ în care lob este și se administrează anicomițiale. De asemenea, majoritatea pacienților dezvoltă demență vasculară pentru că a murit o parte din acele celule nervoase. Atunci se administrează antidemențialele.
Putem spera la o recuperare totală?
Se poate spera la o recuperare totală. Depinde de voința pacientului, a aparținătorului și de modul în care este îngrijit la domiciliu, de recuperarea medicală a pacientului, de monitorizarea tensiunii tot timpul.
De asemenea, există mulți pacienți care dezvoltă diabet zaharat, afecțiune cu care nu s-au confruntat până atunci.
Trebuie, așadar, să avem grijă de glicemie, de măsurarea hemoglobinei glicozilate o dată la 3 luni, de măsurarea colesteroalelor, a pulsului, precum și a saturației de oxigen.
Există circuite clare, astfel încât un pacient gata de externat de la neurologie să ajungă rapid într-un centru de recuperare?
Da, pacienții ajung din spitalele în care se prezintă inițial la centrele de recuperare. Unii pacienți, desigur, optează pentru kinetoterapie la domiciliu. Această kinetoterapie trebuie realizată tot timpul pentru ca pacientul să nu rămână imobilizat la pat.
De asemenea, un rol important îl are și psihologul.
Pacientul trebuie să facă logopedie, să vorbească tot timpul.
Sunt două tipuri de afazii: afazia motorie prin care pacientul nu poate să se exprime post AVC, sau pur și simplu pacientul înțelege dar nu poate să se exprime. Mai există și pacientul care manifestă tulburări de articulare ale cuvintelor.
Există pacienți care fac o hemipareză facio-brahială ce prinde doar fața și mâna. Recuperarea membrului superior este mult mai rapidă decât a membrului inferior, precum și recuperarea feței, care necesită, de asemenea, un anumit tip de masaj.
Există tipul de hemipareză care prinde doar membrul inferior. Aceasta se numește AVC în teritoriul arterei carotide anterioare. De exemplu, dacă AVC-ul este în emisfera stângă la dreptaci, atunci hemipareza respectiv hemiplegia va fi contralaterală.
Care sunt oamenii care prezintă cel mai mare risc de AVC ?
Pacienții cu hipertensiune necontrolată, pacienții cu obezitate, pacienții care suferă de această ateroscleroză, pacienții cu niveluri ridicate de colesterol, pacienții fumători sau sedentari.
Există medicamente care cresc riscul de AVC?
Există, într-adevăr, anumite medicamente care cresc riscul de AVC, de exemplu, anticoagulantele, contraceptivele la femeile de peste 35 de ani și în special în cazul celor fumătoare.
Există risc de AVC pentru pacienții cu terapie dublă antiagregantă plachetară.
Are vreun rol cofeina în scăderea riscului de AVC sau este doar o credință populară?
Aceasta este, într-adevăr, doar o credință populară. Am citit, de exemplu, studii în care 25 de ml de vin roșu zilnic ar scădea riscul de AVC.
Eu sunt de părere că cea mai importantă este prevenția primară a AVC-ului prin măsurarea valorilor tensiunii arteriale sistolice și diastolice care nu trebuie să depășească 130 cu 90 respectiv 140 cu 90 la persoanele după 40 de ani.
Iar pentru pacienții diabetici, aceste valori ale tensiunii trebuie să fie mai mici: 130 cu 80, 120 cu 80. Deci nu mai merge până la 140.
Orele de muncă și stresul acumulat pot constitui semne pentru un AVC?
Desigur. Prin acest stres poate să crească tensiunea arterială, hipertensiunea. Insomniile pot, la rândul lor, să ducă la acest lucru prin creșterea hipertensiunii.
Pacienții cu ateroscleroză trebuie să își schimbe stilul de viață. Adică alimentația trebuie să fie fără sare și trebuie să fie cât mai bogată în fibre.
Un pacient cu diabet zaharat trebuie să doarmă un minim 8 ore pe noapte, să scadă consumul de alcool sau să reducă fumat.
Ați observat, în ultimul timp, o creștere a numărului de persoane tinere care se confruntă cu un AVC ?
Da, desigur. Persoanele tinere se confruntă în general cu AVC hemoragice. Acestea sunt mari consumatoare de alcool. AVC-ul hemoragic apare în timpul zilei la consumatorii de alcool sau alte substanțe, iar AVC-ul ischemic apare noaptea spre dimineața. Pacienții cu anevrism cerebral cu care s-au născut sau nu, pot să dezvolte hemoragii intracerebrale.
Există apoi diverse malformații arteriovenoase care pot să ducă la AVC hemoragic. De asemenea, un factor major este și consumul drogurilor.
Cel mai tânăr pacient cu AVC pe care l-am întâlnit avea 21 de ani și era consumator de droguri.
Cum poate fi menținută sănătatea cerebrală și prevenită recurența AVC-ului după un eveniment inițial?
Ne putem aștepta la o reapariție a unui al doilea AVC la 3 ani distanță de la primul, dar trebuie să fim conștienți de faptul că se poate manifesta oricând, atât timp cât nu se respectă măsurile cu care pacientul este externat.
Nu numai tratamentul medicamentos are un rol important, dar și cel igieno-dietetic. Adică evitarea situațiilor conflictuale, reducerea consumului de sare, dulce, alcool. Somnul trebuie să fie foarte bun. Este necesar să nu fie neglijate analizele care trebuie realizate o dată la 3 luni post AVC. Stilul de viață este, de asemenea, important să fie activ pentru a se reduce sedentarismul.
Apoi, având în vedere că pacientul se confruntă cu o mulțime de tratamente, trebuie să îi oferim protecție hepatică și gastrică.
Va mai lua eventual vasodilatatoare cerebrale care ajută la prevenția AVC-ului, hipotensoare.
Tratamentul cu statină iar este foarte important. Poate să fie chiar un AVC cardioembolic cu punct de plecare din inimă. Aici trebuie să intervină cardiologul pentru a trata inima.
Care este cea mai impresionantă poveste de recuperare de la un AVC pe care ați văzut-o în cariera dvs.?
Nu știu dacă există o anumită poveste de recuperare, pentru că există mulți pacienți care nu se pot recupera.
Acest lucru se poate datora faptului că AVC-ul a fost destul de întins și atunci este afectată o zonă destul de întinsă și atunci pacientul nu se poate recupera.
Bineînțeles, asta depinde și de voința pacientului. De exemplu, hemiparezele facio-brahiale se recuperează destul de greu.
În final, cei mai importanți factori pentru recuperare sunt, așa cum am spus: suportul neîntrerupt al familiei, suportul psihologic și voința pe care pacientul o are pentru a duce o viață cât mai normală.
Citește acum și articolul Interviu dr. Ungur Minodora: „Antidepresivele cresc riscul de a dezvolta Alzheimer”
Dacă ți-a plăcut materialul, descoperă AICI mai multe interviuri!
Vizitează-ne și pagina oficială de Facebook sau contul de Youtube!