Când știm că suntem în depresie și cum ne tratăm? – Interviu Dr. Buta Jianu Nicoleta Flavia

Dr. Buta Jianu Nicoleta Flavia este medic psihiatru în ultimul an de rezidenţiat în cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, Secţia Clinică Psihiatrie 1 şi actual doctorand în cadrul Şcolii Doctorale a Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie “ George Emil Palade” din Târgu-Mureş.

De-a lungul anilor, a arătat un adevărat interes profesiei de medic psihiatru, dedicând ani întregi studiului si mai ales, oamenilor. 

Pentru că sănătatea mintală este una dintre preocupările majore ale oamenilor în ultimul timp și mai ales în sezonul rece, am dorit să abordăm pentru cititorii noștri problematica depresiei și modalitățile prin care această afecțiune poate fi depășită.

Dr. Buta a fost de acord să ofere un interviu pentru Ziar Medical, vorbind cu multă dedicare și empatie despre acest subiect delicat, pornind de la studiile şi literatura de specialitate obținute în cursul evoluției medicale personale.  

- Articolul continua mai jos-

Este depresia boala secolului, așa cum se spune? Iar dacă da, din ce cauză?

 Depresia este una dintre cele mai răspândite afecțiuni psihice din întreaga lume, şi da, este considerată de specialiști ca fiind boala secolului. Conform ultimelor statistici ale Organizaţiei Mondiale a Sănătatii, la nivel mondial sunt în momentul actual 350 de milioane de persoane  care suferă de această boală, reprezentând cauza a sute de mii de sinucideri anual. 

Depresia, fiind o boală cronică, trebuie tratată cu multă seriozitate de la primele semne. Cauzele acestei boli sunt multifactoriale, fiind reprezentate de condiţiile de viaţă şi mediu, factori psihologici, genetici şi sociali, cum ar fi evenimentele negative din viaţă cât şi anumite afecţiuni medicale şi tratamente medicamentoase.

Cum își poate da cineva seama că suferă de această boală și cum putem fi atenți la semnalele celor din jur?

Depresia este o boală perfidă şi recunoaşterea ei poate uneori să fie dificilă din cauza unor factori, precum ignorarea simptomatologiei chiar de însăşi persoana în cauză, frica de etichetare ca fiind bolnav psihic, stigma faţă de bolile psihice fiind din ce în ce mai accentuată. 

Cum îşi poate da cineva seama că suferă de această boală? Fiind o tulburare afectivă, cele mai frecvente manifestări sunt sentimentele de tristeţe permanentă, de pierdere a interesului sau a plăcerii pentru anumite activităţi, chiar şi cele cotidiene, dispoziţia depresivă, oboseala accentuată şi lipsa de energie, tulburări ale somnului, reducerea apetitului şi pierderea în greutate, sau poftă crescută de mâncare cu creştere în greutate, dificultăţi de concentrare etc. 

- Articolul continua mai jos-

De asemenea, episodul depresiv este trăit ca o tristeţe vitală, uneori cu impresia că viaţa nu merită trăită, fiind acompaniată de pierderea interesului, motivaţiei şi a rezonanţei afective , cât şi anxietate, nelinişte interioară, iritabilitate, trăiri de frustrare şi furie.

  • Dr. Buta Jianu Nicoleta Flavia: „Dacă perioada de tristeţe, melancolie nu se ameliorează la  şedinţele de psihoterapie, este necesară abordarea terapeutică medicamentoasă şi investigaţiile de specialitate. Este  important ca fiecare dintre noi să ne cunoaştem corpul şi cum se manifestă el”.

Ne puteți explica, pe scurt, când este suficient să apelăm la un psiholog și când avem nevoie de un psihiatru?

Ca multe alte boli, depresia se clasifică pe mai multe grade, existând numeroase teste psihometrice de evaluare a severităţii.

În funcţie de severitatea bolii şi cauzele declanşatoare putem lua o decizie vis-à-vis de abordarea terapeutică. Atât psihiatrul cât şi psihologul sunt acolo pentru a ne ajuta să depăşim un impas emoţional, dar este important să ştim când să apelăm la unul dintre aceşti specialişti.

Dacă perioada de tristeţe, melancolie nu se ameliorează la  şedinţele de psihoterapie, este necesară abordarea terapeutică medicamentoasă şi investigaţiile de specialitate. Este  important ca fiecare dintre noi să ne cunoaştem corpul şi cum se manifestă el, să dăm importanţă modificărilor de dispoziţie şi semnalelor fizice apărute, deoarece probabilitatea să fie descoperită cauza suferinţei noastre este mare şi şansele de reuşită în abordarea terapeutică sunt crescute.

„Depresia, ca multe alte boli este o tulburare psihică care se vindecă”.

Când anume se impune medicația antidepresivă?

-Articolul continua mai jos-

Medicaţia antidepresivă se impune în momentul în care simptomatologia depresivă persistă mai mult de 2 săptămâni, moment în care pacientul manifestă pe aproape toată perioada unei zile mai multe simptome din cele menţionate şi care îi perturbă într-o mare măsură  calitatea vieţii.

Putem vorbi despre o vindecare totală a depresiei?

Depresia, ca multe alte boli este o tulburare psihică care se vindecă, având şanse de mare reuşită dacă tratamentul medicamentos antidepresiv este asociat în paralel şi cu psihoterapia, având rezultate bune până la remisie completă. Datorită studiilor efectuate din ultimii ani şi a  evoluţiei ascendente legate de tratamentul medicamentos antidepresiv şi nu numai, şansele ca pacienţii să se vindece de depresie sunt foarte mari, existând din ce în ce mai multe linii terapeutice care se pot modela după tiparul fiecărui pacient în parte.

„Cei care suferă de depresie şi beneficiază de susţinerea şi înţelegerea familiei şi/sau a prietenilor au şanse mult mai mari de vindecare”.

Cât de mult contează sprijinul celor apropiați, al familiei sau al prietenilor, pentru succesul unui proces de acest fel?

Un lucru foarte important de reţinut este că atunci când un pacient suferă de depresie, nu este doar el implicat, ci şi cei din jurul lor, fie că este vorba de  familie sau prieteni apropiaţi. În ziua de astăzi există diferite forme de psihoterapie şi modalităţi care ajută familia să conştientizeze  şi să înţeleagă boala celui apropiat, detaliu important şi de bun augur venit în sprijinul pacientului cu depresie.

Deşi orice informaţie este la un click distanţă, cei mai în măsură şi desigur pentru informaţiile cele mai corecte şi sigure, sunt specialiştii care pot îndruma şi sfătui familia în managerierea acestor situaţii. Studiile arată că cei care suferă de depresie şi beneficiază de susţinerea şi înţelegerea familiei şi/sau a prietenilor au şanse mult mai mari de vindecare şi risc scăzut de recurenţă decât cei care nu au parte  de acest lucru.

Ce părere aveți despre faptul că mulți indivizi amână un consult psihologic sau psihiatric din cauza posibilităților financiare reduse? Există soluții în acest sens?

Fiind una dintre cele mai frecvente patologii psihiatrice şi nu numai, există un interes din ce în ce mai mare de a studia şi a identifica cât mai multe modalităţi de abordare pentru a veni în sprijinul pacienţilor care au nevoie de ajutor specializat.

Există, în acest sens, policlinicile şi ambulatoriile de specialitate cât şi clinici private care decontează aceste servicii şi au contracte cu casa de asigurări, astfel pacientul poate beneficia de consultaţii gratuite şi respectiv tratament medicamentos compensat sau gratuit pe baza unui bilet de trimitere eliberat de către medicul de familie sau medicul specialist. Aşadar, posibilităţi şi soluţii există în acest sens, fiind nevoie de cele mai multe ori şi de bunăvoința oamenilor sau curajul de a solicita sprijinul specialiştilor.

Este un mit faptul că depresia apare cel mai frecvent în sezonul rece sau nu?

Depresia sezonieră este o tulburare afectivă depresivă cu un pattern sezonier, iar frecvenţa acesteia este influenţată de sezonul rece şi nu numai. Acest subtip de depresie îşi face apariţia de obicei în anotimpul rece şi se ameliorează odată cu venirea primăverii. 

Pacienţii cu depresie sezonieră se manifestă frecvent prin schimbări de dispoziţie, semne şi simptome asemănătoare cu cele ale depresiei, simptomatologie mai uşoară toamna şi se agravează treptat odată cu scăderea cantităţii de lumină. Simptomatologia se dovedeşte a fi deranjantă şi poate afecta activităţile şi viaţa de zi cu zi a persoanelor, însă poate fi tratată.

Cauzele cele mai frecvente sunt afectarea ritmului circadian, reducerea nivelului de serotonină şi melatonină şi desigur posibile afecţiuni medicale sau psihice care se exacerbează în perioada sezonului rece. Din nou, studiile ne arată că persoanele care locuiesc în ţările nordice sunt, statistic, cele mai afectate şi au predispoziţia de a suferi de tulburarea afectivă sezonieră.

Dr. Buta Jianu Nicoleta Flavia

Ce părere aveți despre obiectivele irealiste pe care și le setează oamenii la fiecare început de an? Pot deveni factori declanșatori ai depresiei?

Poate e prea mult spus că obiectivele pe care şi le setează oamenii sunt irealiste, având în vedere că societatea în care trăim este în continuă ascensiune evolutivă, cu toţii dorindu-ne, să evoluăm şi să perseverăm indiferent de domeniul în care activăm.

Totuşi, problema în această situaţie este managerierea incorectă a  timpului şi implicarea în multiple activităţi care au ca urmare suprasolicitarea şi epuizarea fizică şi psihică şi ulterior în timp evoluţia spre afectarea sănătăţii mintale. În concluzie, perseverenţa şi dorinţa de a avea un ţel, un scop nu este un lucru negativ, însă depinde de noi, ca indivizi, cum şi în ce măsură putem controla aceste impulsuri pentru a nu avea urmări negative pe viitor şi a nu ne afecta în cele din urmă calitatea vieţii.

Cum putem preveni depresia, având în vedere faptul că trăim vremuri stresante, în care contextul extern, pandemia sau locul de muncă pot pune presiune pe individ?

Întradevăr, ultimii ani au fost stimulii perturbatori ai sănătăţii mintale ale oamenilor, indiferent de domeniul în care activează, contextul extern, pandemia sau locul de muncă ne-a afectat în mod direct traiul şi viaţa de zi cu zi. La polul opus, prevenţia depresiei se poate face în primul rând prin recunoaşterea şi tratarea corectă a afecţiunilor  medicale sau psihice deopotrivă atunci când acestea îşi fac apariţia. 

De asemenea, un rol important în prevenirea depresiei îl are schimbarea şi îmbunătăţirea stilului de viaţă fiind reprezentat de o alimentaţie sănătoasă bazată pe fructe şi legume, antioxidanţi şi vitamine pentru menţinerea optimă a sistemului imunitar, practicarea de activităţi fizice  şi exerciţii de relaxare, stabilirea unui echilibru între locul de muncă şi odihnă precum şi implicarea în activităţi sociale şi petrecerea timpului  liber alături de familie şi prieteni, toate acestea scăzând riscul depresiei.

De asemenea, alte măsuri terapeutice abordate în prevenirea şi combaterea depresiei sunt reprezentate de psihoterapie şi suportul psihologic prin folosirea de tehnici de manageriere a stresului şi emoţiilor, prin autoeducare şi informare din surse adecvate legate de patologia în cauză.

Ce mesaj aveți pentru persoanele care deși se află la nevoie, încă sunt sceptice în a opta pentru ajutor specializat în tratarea depresiei sau a altor afecțiuni psihiatrice?

 Deşi, societatea actuală este în continuă ascensiune, sursele de informare sunt multiple şi şansele de a apela la specialişti sunt din ce în ce mai multe, oamenii încă păstrează stigma “bolnavului psihic”. Atât depresia cât şi alte afecţiuni psihiatrice trebuie tratate cu seriozitate încă de la primele semne, deoarece tot ce este diagnosticat precoce are şanse mai mari de vindecare sau ameliorare a simptomatologiei.

Este important ca atât noi cât  şi cei din jurul nostru să conştientizeze şi să apeleze la ajutor specializat atunci când se află la nevoie.

Şi nu uitaţi, aveţi grijă de sănătatea dumneavoastră mintală!

Dacă ți-a plăcut interviul cu Dr. Buta Jianu Nicoleta Flavia, descoperă AICI mai multe interviuri cu experți din domeniul sănătății!

Vizitează-ne și pagina oficială de Facebook!

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari