Dr. Tudor Diana este medic specialist în Dermatovenerologie, Doctor în Medicină, membru Alumni al Societății europene de Dermatovenerologie EADV și membru al Societății europene de Dermato-oncologie EADO.
Pacienţii o pot întâlni în cadrul echipei multidisciplinare a Ambulatoriului Integrat a spitalului Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca, unde oferă consultații dermatologice decontate de către CAS.
Dr. Tudor Diana a oferit un interviu pentru Ziar Medical, în care a vorbit despre principalele afecțiuni ale pielii, simptomele subtile ale cancerului și importanța controlului dermatologic.
Cât de des ar trebui să facem un control dermatologic și ce presupune controlul în sine?
Fiecare dintre noi ar trebui să facă cel puțin o vizită anuală la dermatolog, în vederea realizării unui screening dermatoscopic al diverselor leziuni cutanate.
În plus, de fiecare dată când apare o problemă dermatologică, este indicat să ne programăm la medic pentru o consultație.
Nu sunt rare cazurile când pacienții se prezintă cu o listă de probleme dermatologice la un consult, fiecare necesitând recomandări de tratament diferite. Pentru a nu copleși pacientul cu informații și a crește complianța la tratament, e bine să prioritizăm și să etapizăm rezolvarea problemelor medicale.
Dr. Tudor Diana: Ținând cont de incidența în creștere a cancerelor cutanate din ultima decadă, consider că prezentarea pacientului la dermatolog pentru un screening dermatoscopic anual și îndepărtarea nevilor melanocitari modificați este o necesitate.
Care sunt principalele afecțiuni care trebuie supravegheate de medicul dermatolog și care sunt riscurile netratării în fiecare dintre aceste cazuri?
Dermatologia este o specialitate vastă. În cadrul acesteia, abordăm afecțiuni cutaneo-mucoase, ale părului și unghiilor, indiferent că vorbim despre patologii alergice, infecțioase, autoimune sau dermato-oncologice.
Dintre cele mai frecvente afecțiuni pe care le întâlnesc în practica zilnică aș enumera dermatitele, infecțiile cutanate, alopeciile, psoriazisul și tumorile cutanate. Avantajul în dermatologie constă în faptul că un tratament corect, instituit la timp, are efect curativ în majoritatea cazurilor.
Din păcate, sunt pacienți care amână vizita la dermatolog de teama aflării unui diagnostic grav sau din dorința „de a nu umbla la alunițe”, conform credinței populare. Amânarea și netratarea afecțiunilor dermatologice conduce la extinderea leziunilor, care în stadii avansate necesită o abordare multidisciplinară și un tratament mai agresiv.
Îndepărtarea alunițelor reprezintă o preferință estetică sau o nevoie? În ce cazuri se recomandă excizarea lor?
În urma unei evaluări dermatoscopice riguroase a nevilor pigmentari, numiți și „alunițe” în termeni populari, se stabilește potențialul de transformare malignă a acestei leziuni și necesitatea urmăririi sau excizării acesteia.
Ținând cont de incidența în creștere a cancerelor cutanate din ultima decadă, consider că prezentarea pacientului la dermatolog pentru un screening dermatoscopic anual și îndepărtarea nevilor melanocitari modificați este o necesitate.
Poate că verificările anuale dermatoscopice nu vor preveni cu totul dezvoltarea cancerului de piele, dar vor asigura detectarea precoce și prevenirea răspândirii acestui cancer mai departe în organism. Dacă aveți antecedente familiale de cancer de piele, acest lucru este și mai important.
Dr. Tudor Diana: „Cancerele de piele nu dor, fapt ce întârzie adesea prezentarea în timp util la dermatolog”.
Care sunt principalele semnale ale cancerului de piele pe care ar trebui să le cunoaștem fiecare dintre noi?
Fiecare dintre noi ar trebui să facă o autoinspecție lunară a propriilor nevi melanocitari, utilizând regula ABCDE. Este acceptat să dezvoltam nevi noi până în decada a patra, iar nevii să crească treptat în dimensiuni din copilărie, până la vârsta adultă.
Orice nouă leziune sau orice modificare a nevilor după această vârstă reprezintă un semnal de alarmă și necesită o evaluare dermatoscopică a leziunii.
În cadrul acestei verificări, semnele de alarmă sunt reprezentate de: A – asimetria în două planuri a leziunii, B – marginile neregulate, C – modificările de culoare și apariția de culori noi, D – creșterea în dimensiuni (>6 mm), respectiv E – în evoluție își modifică formă, dimensiunea și culoarea.
Cancerele de piele nu dor, fapt ce întârzie adesea prezentarea în timp util la dermatolog. Principalii factori de risc pentru a dezvolta un cancer de piele sunt un fototip cutanat deschis (I și II), nevi atipici, nevi melanocitari multipli (>50), multiple episoade de arsuri solare severe, cancere cutanate, istoric familial de cancere cutanate sau expunerea intensă la radiațiile UV.
Cât de periculos este cancerul de piele și care sunt etapele de evoluție ale acestuia?
Spre deosebire de alte forme de cancer, cancerele cutanate pot fi prevenite, având în vedere că sunt adesea rezultatul agresiunii razelor ultraviolete asupra pielii. În plus, depistarea acestora în stadii incipiente prin prezentarea anuală la un screening dermatoscopic poate asigura cel mai adesea un tratament curativ.
- Un sondaj european efectuat recent arată că dintre cancerele cutanate depistate, 0.6% au fost de tip melanom, cea mai agresivă formă de cancer cutanat, restul fiind reprezentate de cancere bazocelulare sau spinocelulare. Din păcate, incidența acestor forme de cancer este într-o continuă creștere.
Odată ce este descoperit, cum se acționează asupra sa și care sunt opțiunile de tratament?
Excizia completă, cu margini de siguranță este primul pas care trebuie efectuat în cazul cancerelor cutanate. În funcție de tipul de cancer cutantat și de factorii de risc asociați, tratamentul trebuie individualizat de către o echipă multidisciplinară.
Ce părere aveți despre faptul că unele persoane consideră vizita la medicul dermatolog un moft?
Consider că această preconcepție s-a schimbat în ultimii 5 ani. Datorită campaniilor de informare și screening, oamenii au înțeles importanța vizitei la dermatolog și au devenit mai receptivi sfaturilor oferite.
Ați întâlnit pacienți care tratându-se singuri, au realizat experimente nefericite pe propria piele?
Da, încă mai există astfel de cazuri. Nu sunt rare cazurile în care pacienții se prezintă la consult în momentul în care s-au convins „pe propria piele” că leacul lor nu funcționează.
Cum clădiți o relație medic-pacient sănătoasă?
Relația medic-pacient se naște din încredere, se consolidează prin jovialitate și respect și rezistă prin responsabilizarea ambelor părți.
Cum își pune amprenta un stil de viață nesănătos asupra pielii?
Un stil de viață nesănătos își pune amprenta asupra întregului organism, accelerand în mod implicit și procesul de îmbătrânire al pielii. Fumatul, obezitatea, dieta dezechilibrată, sedentarismul, expunerea excesivă la soare, poluarea și neutilizarea măsurilor de protecție împotriva radiațiilor UV afectează bariera de protecție cutanată, aceasta devenind mai predispusă fenomenelor inflamatorii, devine mai uscată și laxă, prezentând o capacitate redusă de vindecare a rănilor și un risc mai crescut de a dezvolta cancere cutanate.
În încheiere, ce le-ați transmite oamenilor pentru a-i motiva să se programeze pentru un consult dermatologic?
Consultul dermatologic poate veni în sprijinul pacientului printr-o evaluare non-invazivă și rapidă a leziunilor cutanate cu ajutorul dermatoscopului, însoțită de sfaturi generale de ingrijire ale pielii, unghiilor și părului.
Profilaxia primară se axează în principal pe adoptarea unui stil sănătos de viață promovat în rândul populațiilor la risc: folosirea adecvată a cremelor fotoprotectoare cu factor de protecție mai mare de 30 și a hainelor/echipamentelor de protecție, evitarea bronzării excesive sau expunerii intermitente la radiații UV artificiale, evitarea mediului poluat și autoexaminarea periodică a pielii după „regula ABCDE”.
Dacă ți-a plăcut interviul cu Dr. Tudor Diana, citește acum interviul cu Dr. Gabriela Bud și află mai multe despre educația dermatologică din mediul online!
Descoperă AICI mai multe interviuri cu experți din domeniul sănătății!