Virusul Sincițial Respirator – Principalul pericol pentru copiii născuți prematur
Infecțiile respiratorii severe determinate de VSR (Virusul Sincițial Respirator) reprezintă un pericol real pentru copiii din categoriile vulnerabile, atrag atenția medicii specialiști, făcând referire, mai ales, la copiii născuți prematur.
Virusul sincițial respirator reprezintă principala cauză de infecții acute de tract respirator inferior, bronșiolite și pneumonii, la copiii mici.
Astfel, la nivel global s-a înregistrat faptul că acest virus rămâne cel mai întâlnit motiv de spitalizare a copiilor mai mici de 1 an, după malarie și principala cauză de mortalitate și morbiditate la copiii mai mici de 5 ani.
Virusul infectează aproape toți copiii până la vârsta de 2 ani iar unul dintre factorii determinanți în apariția epidemiilor generale este sezonalitatea. În România acest lucru se întâmplă începând cu luna octombrie și până în luna martie.
„Trebuie să știm că epidemiile de VSR au caracter sezonier și durează, în medie, 5 – 6 luni pe an. Vârful de incidență este în sezonul de iarnă. Bolile cauzate de VSR sunt extrem de contagioase. Însă, este bine ca părinții să știe că, în mod normal, un copil trece printr-un număr de 6 – 8 viroze respiratorii, într-un an”, precizează Șef. Lucr. Dr. Aida Puia, medic primar medicină de familie, Instructor formator, membru al Grupului de lucru „Sănătatea copilului” al Societății Naționale de Medicina Familiei.
Virusul sincițial respirator (VSR) se poate transmite cu ușurință de la o persoană la alta, iar simptomele cazurilor ușoare sau moderate sunt asemănătoare unei simple răceli. Însă, în cazul copiilor născuți prematur sau al celor cu probleme pulmonare sau cardiace, virusul poate determina infecții respiratorii grave, care necesită spitalizare.
Nu există o terapie specifică sau un vaccin dedicat virusului sincițial, iar copilul se tratează în funcție de tabloul general.
„Cel mai devreme vom avea un vaccin în doi ani. Bolile cauzate de VSR au o perioadă de incubație de 2 – 8 zile. La început simptomele sunt ușoare, de răceală, apoi după două-trei zile, apar tusea, respirația de tip wheezing (copilul respiră zgomotos), secrețiile nazale și febră. Părinții trebuie să știe că atunci când este vorba de febră, nu se tratează numere. Se urmărește confortul copilului.
Dacă starea lui este una bună, chiar și când termometrul indică o temperatură mai mare de 38.5, atunci nu se intervine cu antitermic. Dar dacă starea copilului este modificată la o febră de 38, atunci se intervine.” ne informează Prof. dr. Sorin Man, medic primar Pediatrie, medic Primar Pneumologie pediatrică, Clinica Pediatrie III, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, Cluj-Napoca.
Principala abordare terapeutică pentru infecția cu VSR este tratamentul simptomatic. Cu toate acestea, este necesară monitorizarea riguroasă și atenția sporită asupra semnelor de disfuncție respiratorie, necesității de a administra oxigen și hidratării.
Tratamentul simptomatic la domiciliu sau în ambulatoriu poate include acetaminofen sau ibuprofen, hidratare, aspirația căilor respiratorii, medicație în aerosoli, imunostimulatoare, precum și antibiotice în cazul unei complicații bacteriene, cum este pneumonia bacteriană.
Sugarii sănătoși care se infectează cu virusul sincițial respirator nu necesită de obicei spitalizare, însă ea devine necesară atunci când copilul prezintă apnee, cianoză, dificultăți de respirație, deshidratare, precum și atunci când starea neurologică este alterată.
Tratamentele principale în spital pot include: fluide, oxigen umidificat, medicație în aerosoli sau ventilație mecanică.
O categorie deosebit de vulnerabilă sunt copiii născuți prematur, adică cei născuți înainte de 35 de săptămâni de sarcină sau chiar mai puțin, cu vârsta de 6 luni sau mai puțin la începutul sezonului infecțios cu VSR.
Conform Asociaţiei Prematurilor din România, anual, circa 18.000 de copii se nasc prematur în țara noastră, unul la fiecare 30 de minute. De asemenea, complicații ale infecției cu VSR pot apărea și la sugarii sau copiii mici (24 de luni sau mai puțin) care prezintă un anumit tip de afecțiune pulmonară cronică (displazie bronhopulmonară) sau anumite probleme cardiace congenitale.
Cei trei factori de risc pentru severitatea infecțiilor determinate de VSR sunt prematuritatea și greutatea scăzută la naștere, afecțiunile cardiovasculare și pulmonare sau alte afecțiuni medicale precum sindromul Down.
Copiii născuți prematur prezintă un risc crescut în cazul virusului, pentru că aceștia nu au un sistem imunitar matur, dată fiind dezvoltarea intrauterină incompletă.
„Un copil născut prematur nu are bagaj imunologic, deoarece acesta vine abia în trimestrul al treilea de sarcină, când are loc transferul de anticorpi de la mamă la făt. Un bebeluș născut înainte de 36 de săptămâni – sunt copii care se nasc la 24, 25, 26 de săptămâni de sarcină – nu are plămânii dezvoltați.
Prematurii vin pe lume cu o capacitatea pulmonară scăzută și cu o imaturitate a aparatului respirator. În cazul acestor copii sunt necesare injecțiile cu anticorpi, pentru a-i proteja de VSR. Și, din păcate, un prematur va avea toată viața o sensibilitate în fața bolilor respiratorii. Pot să vă spun că plămânii unui adult care s-a născut prematur au un volum mai mic decât cei ai unui adult care s-a născut la termen”, ne precizează Prof. dr. Gabriela Zaharie, medic primar neonatologie, medic primar pediatrie, Șef Secție Neonatologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.
Alți factori care pot determina creșterea riscului infecțiilor de tract respirator inferior asociate acestui virus la sugari și copii mici sunt:
- Vârsta copilului (primele 6 luni de viață)
- Malnutriția și greutatea avută la naștere – în raport cu vârsta
- Istoricul familial de atopie sau de astm
- Mama fumătoare și poluarea cu fum
- Sexul masculin al copilului
Pentru a veni în sprijinul tuturor părinților preocupați de această afecțiune, a fost lansată prima campanie de comunicare națională ce are ca scop conștientizarea riscurilor infecțiilor determinate de VSR, prin intermediul site-ului www.desprevsr.ro.
Această campanie își propune să informeze despre principala cauză a răcelii comune și explică modul în care pot fi protejați copiii de acest virus.
Campania este susținută de Asociația de Neonatologie din România, Societatea Română de Pediatrie și ARMIS.
Descoperă AICI mai multe interviuri cu experți din domeniul sănătății!