Apneea în somn la copii este o tulburare de somn în care respirația copilului este parțial sau complet blocată în mod repetat în timpul somnului. Afecțiunea se datorează îngustării sau blocării căilor aeriene superioare în timp ce copilul doarme.
Există diferențe între apneea obstructivă în somn pediatrică și apneea în somn la adulți. În timp ce adulții se confruntă de obicei cu somnolență în timpul zilei, copiii sunt mai susceptibili de a avea tulburări de comportament. Cauza de bază la adulți este adesea obezitatea, în timp ce la copii cea mai frecventă afecțiune de bază este volumul mărit al țesutului adenoidian și al amigdalelor.
Diagnosticul și tratamentul precoce sunt importante pentru a preveni complicațiile care pot afecta creșterea, dezvoltarea cognitivă și comportamentul copiilor.
Apneea în somn la copii – simptome
În timpul somnului, semnele și simptomele apneei la copii pot include:
- Sforăit
- Pauze în respirație
- Somn neliniştit (agitat)
- Horcăit, tuse sau sufocare
- Respirație pe gură
- Transpirație nocturnă
- Udarea patului (enurezis)
- Coșmaruri
Sugarii și copiii mici cu apnee obstructivă în somn nu sforăie întotdeauna. S-ar putea să se observe doar somnul agitat.
În timpul zilei, copiii cu apnee în somn ar putea avea:
- Performanță școlară slabă
- Dificultăți de concentrare și atenție
- Probleme de învățare
- Tulburări de comportament
- Creștere slabă în greutate
- Hiperactivitate
Când să vă adresați la medic
Faceți o programare la medicul specialist dacă copilul se trezește constant dimineața simțindu-se obosit și prezintă probleme de comportament.
Apneea în somn la copii – cauze
Obezitatea este un factor comun care stă la baza apneei obstructive de somn la adulți. Dar la copii, cea mai frecventă afecțiune care duce la apnee obstructivă în somn este mărirea amigdalelor și a vegetațiilor adenoide. Cu toate acestea, obezitatea joacă un rol și în cazul copiilor. Alți factori pot ține de anomalii cranio-faciale și tulburări neuromusculare.
Apneea în somn la copii – factori de risc
Pe lângă obezitate, alți factori de risc pentru apneea în somn la copii includ:
- Sindromul Down
- Anomalii ale craniului sau feței
- Paralizie cerebrală
- Siclemie (o formă de anemie)
- Boli neuromusculare
- Istoric de greutate mică la naștere
- Istoric familial de apnee obstructivă în somn
Complicații
Apneea obstructivă în somn la copii poate avea complicații grave, inclusiv:
- Restricție de creștere
- Probleme cardiace
- Moarte
Diagnostic
Pentru a diagnostica apneea în somn la copii, medicul va examina simptomele și istoricul medical al copilului și va efectua un examen fizic. Se vor examina gâtul, gura, limba și țesutul adenoid. Medicul poate recomanda mai multe teste pentru a diagnostica afecțiunea.
Testele pot include:
- Polisomnografie. Medicii evaluează starea copilului în timpul unui studiu de somn peste noapte. Acest test folosește senzori aplicați pe corp pentru a înregistra activitatea undelor cerebrale, tiparele de respirație, sforăitul, nivelul de oxigen, ritmul cardiac și activitatea musculară în timp ce copilul doarme.
- Oximetrie. Dacă medicii suspectează puternic apneea obstructivă în somn și nu este necesară sau disponibilă o polisomnografie completă, o înregistrare peste noapte a nivelurilor de oxigen ar putea ajuta la stabilirea diagnosticului. Oximetria se poate face acasă. Cu toate acestea, uneori testul nu reușește să stabilească definitiv diagnosticul, caz în care va fi totuși necesară o polisomnografie.
- Electrocardiogramă. În timpul unei electrocardiograme, niște senzori cu fire atașate (electrozi) măsoară impulsurile electrice emise de inima copilului. Medicii pot folosi acest test pentru a determina dacă copilul are o afecțiune cardiacă subiacentă.
Tratamentul apneei în somn la copii
Tratamentul pentru apneea în somn a copilului poate include:
- Steroizii nazali topici pot ameliora simptomele apneei în somn la unii copii cu apnee obstructivă ușoară. Pentru copiii cu alergii, se prescriu preparate care pot ajuta la ameliorarea simptomelor atunci când sunt utilizate individual sau în combinație cu steroizi nazali.
- Îndepărtarea amigdalelor și a vegetațiilor adenoide. Pentru apneea în somn moderată până la severă, medicul ar putea să vă îndrume către un specialist ORL pediatru, pentru a discuta despre îndepărtarea amigdalelor și a țesutului adenoid. O adenoamigdalectomie ar putea îmbunătăți apneea obstructivă de somn prin deschiderea căilor respiratorii. Alte forme de intervenție chirurgicală asupra căilor aeriene superioare ar putea fi recomandate, în funcție de starea copilului.
- Terapia cu presiune pozitivă a căilor respiratorii. La presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) și la presiunea pozitivă în două niveluri a căilor respiratorii (BPAP), aparate mici suflă ușor aer printr-un tub și o mască atașate la nasul sau nasul și gura copilului în timp ce doarme. Aparatul trimite aerul în partea din spate a gâtului copilului pentru a-i menține căile respiratorii deschise. Medicii tratează adesea apneea obstructivă de somn pediatrică cu terapie cu presiune pozitivă a căilor respiratorii atunci când medicamentele sau îndepărtarea adenoizilor și amigdalelor nu sunt eficiente.
Montarea corectă a măștii și remontarea pe măsură ce copilul crește îl pot ajuta pe copil să tolereze mai ușor masca pe față.
- Aparate orale. Aparatele orale, cum ar fi dispozitivele dentare sau bucale, pot fi recomandate. Unele dispozitive ajută la extinderea palatului și a căilor nazale sau deplasează maxilarul inferior și limba copilului înainte pentru a-i menține căile aeriene superioare deschise.
Apneea în somn la copii – stil de viață și remedii acasă
- Evitați iritanții și alergenii căilor respiratorii. Toți copiii, dar mai ales cei cu apnee obstructivă de somn pediatrică, trebuie ținuți departe de expunerea la fumul de tutun sau la alți alergeni sau poluanți din interior, deoarece pot provoca iritații și congestie a căilor respiratorii.
- Scădere în greutate. Medicii pot recomanda controlul greutății corporale în cazul copiilor supraponderali sau obezi.