Cordocenteza – cunoscută și sub denumirea de prelevare percutanată de sânge ombilical – este un test de diagnostic prenatal în care este extrasă o probă de sânge a bebelușului din cordonul ombilical pentru a fi supusă unor analize.
Cordocenteza, care se face de obicei după săptămâna 18 de sarcină, poate fi utilizată pentru a detecta anumite tulburări genetice, afecțiuni ale sângelui și infecții. Cordocenteza poate fi folosită și pentru a furniza sânge și medicamente unui făt prin cordonul ombilical.
Utilizarea cordocentezei este din ce în ce mai rară, deoarece procedurile de diagnostic precum amniocenteza și biopsia de vilozități coriale, care prezintă un risc mai scăzut de moarte fetală, pot fi utilizate în schimb pentru diagnosticul prenatal al bolilor. Cordocenteza se face cel mai adesea pentru a testa anemia la copil.
Cordocenteza – de ce se face
Cordocenteza se efectuează în principal pentru a detecta și trata afecțiunile sângelui, cum ar fi anemia fetală – nivelul scăzut de globule roșii sănătoase la un copil în curs de dezvoltare.
Cordocenteza se face de obicei atunci când nu se poate stabili diagnosticul prin amniocenteză, prelevare de vilozități coriale, ecografie sau alte metode. Cordocenteza prezintă un risc mai mare de complicații pentru copil, inclusiv deces, în comparație cu alte proceduri. Medicul specialist va sugera această procedură numai în cazul în care alte opțiuni nu sunt disponibile sau nu vor oferi rezultate într-un timp suficient de scurt.
Rareori, cordocenteza poate fi utilizată pentru a verifica cromozomii fetali prin micromatrice cromozomială sau pentru analiza cariotipului. Sângele obținut prin cordocenteză poate fi utilizat și pentru alte tipuri de studii genetice.
Cordocenteza – riscuri
Cordocenteza prezintă riscuri potențial grave, inclusiv:
- Hemoragie fetală. Sângerarea din zona în care este introdus acul este cea mai frecventă complicație a cordocentezei. Dacă apare o sângerare fetală care pune viața în pericol, medicul ar putea recomanda înlocuirea produselor sanguine ale fătului.
- Hematom de cordon. O acumulare de sânge fetal în cordon poate apărea în timpul sau după o cordocenteză. Majoritatea bebelușilor nu au semne sau simptome atunci când se întâmplă acest lucru. Cu toate acestea, unii ar putea dezvolta o frecvență cardiacă scăzută pentru o perioadă scurtă.
Dacă hematomul este stabil, medicul va ține copilul sub observație. Dacă hematomul nu este stabil sau dacă ritmul cardiac al bebelușului nu revine la normal, medicul ar putea recomanda o cezariană de urgență.
- Încetinirea ritmului cardiac al bebelușului. Ritmul cardiac al bebelușului ar putea încetini temporar după cordocenteză.
- Infecție. Rareori, cordocenteza poate duce la o infecție uterină sau fetală.
- Hemoragie feto-maternă. Sângele fetal ar putea intra în circulația maternă în aproximativ 40 la sută din proceduri. Cantitatea de sângerare este de obicei mică. Această problemă este mai frecventă atunci când placenta se află în partea din față a uterului.
- Trecerea infecției materne. Dacă mama are anumite infecții, cum ar fi hepatita B, hepatita C sau HIV, acestea pot fi transmise copilului.
- Pierderea sarcinii. Cordocenteza prezintă un risc mai mare de moarte fetală decât alte teste de diagnostic prenatale, cum ar fi prelevarea de vilozități coriale și amniocenteza. Riscul este de aproximativ 1 până la 2% pentru un făt care pare normal și este testat pentru tulburări genetice.
Cu toate acestea, deoarece mulți bebeluși sunt bolnavi atunci când testul este efectuat, este adesea dificil să se determine dacă moartea fătului este legată de procedură sau de sănătatea copilului.
În cele din urmă, decizia de a face cordocenteză depinde de fiecare femeie însărcinată. Medicul dumneavoastră și un specialist în genetică vă pot ajuta să cântăriți riscurile și beneficiile.
Cum să te pregătești pentru cordocenteză
Dacă sunteți însărcinată în 23 sau mai multe săptămâni, vi se va cere să evitați să mâncați sau să beți după ora 0 în noaptea dinaintea cordocentezei. Acest lucru se datorează faptului că anumite complicații cauzate de procedură ar putea necesita o operație cezariană de urgență.
Dacă doriți, ar fi bine să-i cereți partenerului sau unui prieten să vă însoțească la procedură pentru sprijin emoțional sau să vă conducă acasă după aceea.
Cordocenteza – la ce să te aștepți
Înainte de săptămâna 23 de sarcină, cordocenteza se face de obicei într-o unitate ambulatorie sau în cabinetul medicului specialist. După săptămâna 23 de sarcină, cordocenteza se face de obicei în spital, în cazul în care copilul dezvoltă complicații care ar putea necesita o naștere de urgență.
O probă din sângele dumneavoastră va fi prelevată înainte de procedură pentru a fi comparată cu probele de sânge fetal.
Ce se întâmplă în timpul procedurii de cordocenteză
Cu aproximativ 30 până la 60 de minute înainte de procedură, s-ar putea să vi se administreze antibiotice pentru a reduce riscul unei infecții uterine. Acest lucru se face de obicei printr-un tub introdus într-o venă.
Specialistul va folosi ecograful pentru a determina locația cordonului ombilical în uter. Vă veți întinde pe spate pe o masă de examinare, iar medicul va aplica un gel special pe burtă, apoi va folosi un mic dispozitiv cunoscut sub numele de traductor cu ultrasunete pentru a arăta poziția bebelușului pe un monitor.
Apoi, medicul va aplica o substanță dezinfectantă pe burtă. Uneori se administrează medicamente pentru a preveni disconfortul în timpul procedurii, dar adesea nu este necesar.
Ghidat de ultrasunete, medicul va introduce un ac subțire prin peretele abdominal și în uter. O cantitate mică de sânge din vena din cordonul ombilical va fi extrasă într-o seringă, iar acul va fi îndepărtat.
Va trebui să stați nemișcată în timp ce acul este introdus și sângele este extras. Este posibil să aveți o senzație de usturime atunci când acul vă intră în piele și s-ar putea să simțiți crampe când acul intră în uter.
Ce se întâmplă după procedura de cordocenteză
După prelevarea probei de sânge, este posibil să aveți crampe sau un mic disconfort.
Medicul va folosi din nou ecograful sau un monitor extern al travaliului pentru a urmări ritmul cardiac al bebelușului după procedură.
Când mergeți acasă, medicul vă poate sugera să vă odihniți pentru restul zilei. Probabil că veți putea relua activitățile normale a doua zi. Adresați-vă medicului dacă aveți sângerare vaginală sau scurgeri de lichid.
Proba de sânge extrasă în timpul cordocentezei va fi analizată într-un laborator. Rezultatele testelor sunt de obicei disponibile în câteva zile.
Cordocenteza – rezultate
Medicul dumneavoastră sau un specialist în genetică vă va ajuta să înțelegeți rezultatele cordocentezei. Dacă rezultatele testelor sunt normale, probabil că medicul doar va programa următoarea vizită de monitorizare a sarcinii.
Dacă bebelușul are o infecție, medicul vă va explica opțiunile de tratament. Dacă bebelușul are anemie severă, ar putea avea nevoie de o transfuzie de sânge prin cordonul ombilical.
Dacă rezultatele testelor indică faptul că bebelușul are o afecțiune care nu poate fi tratată, s-ar putea să vă confruntați cu decizii dificile, cum ar fi dacă să continuați sarcina. Căutați sprijin din partea echipei medicale, a celor dragi și a altor persoane apropiate în această perioadă dificilă.