Capsulita adezivă, cunoscută și sub denumirea de sindromul umărului înghețat, este o afecțiune caracterizată prin rigiditate și durere în articulația umărului. Semnele și simptomele încep de obicei treptat, se agravează în timp și apoi se rezolvă, de obicei în decurs de unu până la trei ani.
Riscul de a dezvolta capsulită adezivă este mai mare în timpul recuperării după o afecțiune sau o procedură medicală care împiedică mișcarea brațului – cum ar fi un accident vascular cerebral sau o mastectomie.
Tratamentul pentru sindromul umărului înghețat implică exerciții de mișcare și, uneori, corticosteroizi și medicamente împotriva durerii injectate în capsula articulară. Într-un mic procent din cazuri, poate fi indicată intervenția chirurgicală artroscopică pentru a slăbi capsula articulară, astfel încât să se poată mișca mai liber.
Este neobișnuit ca sindromul să reapară în același umăr, dar unii oameni îl pot dezvolta din nou în umărul opus.
Capsulita adezivă – simptome
Capsulita adezivă se dezvoltă de obicei lent și în trei stadii. Fiecare stadiu poate dura câteva luni.
- Stadiul de înghețare. Orice mișcare a umărului provoacă durere, iar gama de mișcare a umărului începe să devină limitată.
- Stadiul înghețat. Durerea poate începe să scadă în această etapă. Cu toate acestea, umărul devine mai rigid, iar folosirea lui devine mai dificilă.
- Stadiul de dezghețare. Gama de mișcare a umărului începe să se îmbunătățească. La unele persoane, durerea se agravează noaptea, perturbând uneori somnul.
Capsulita adezivă – cauze
Oasele, ligamentele și tendoanele care alcătuiesc articulația umărului sunt închise într-o capsulă de țesut conjunctiv. Capsulita adezivă, după cum sugerează și numele, apare atunci când această capsulă se îngroașă și se strânge în jurul articulației umărului, restricționând mișcarea acestuia.
Medicii nu sunt siguri de ce li se întâmplă acest lucru anumitor persoane, deși se observă o probabilitate mai mare să apară la persoanele care au diabet sau la cei care au fost nevoiți recent să-și imobilizeze umărul pentru o perioadă lungă, cum ar fi după o intervenție chirurgicală sau o fractură de braț.
Capsulita adezivă – factori de risc
Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta sindromul umărului înghețat:
Vârsta și sexul. Persoanele de peste 40 de ani, în special femeile, sunt mai predispuse să dezvolte capsulită adezivă.
Imobilitate sau mobilitate redusă. Persoanele care au trecut printr-o imobilizare prelungită sau au experiențiat o mobilitate redusă a umărului prezintă un risc mai mare de a dezvolta acest sindrom. Imobilitatea poate fi rezultatul mai multor factori, printre care:
- Leziune a coafei rotatorilor
- Braț rupt
- Accident vascular cerebral
- Recuperare după intervenție chirurgicală
Boli sistemice
Persoanele care au anumite boli par mai susceptibile de a dezvolta capsulită adezivă. Bolile care pot crește riscul includ:
- Diabet
- Tiroidă hiperactivă (hipertiroidism)
- Tiroidă subactivă (hipotiroidism)
- Boală cardiovasculară
- Tuberculoză
- Boala Parkinson
Capsulita adezivă – prevenție
Una dintre cele mai frecvente cauze ale sindromului umărului înghețat este imobilitatea care poate rezulta în timpul recuperării în urma unei leziuni la umăr, a brațului rupt sau a unui accident vascular cerebral. Dacă ați suferit o accidentare care îngreunează mișcarea umărului, discutați cu medicul dumneavoastră despre exercițiile pe care le puteți face pentru a menține gama de mișcare a articulației umărului.
Capsulita adezivă – diagnostic
În timpul examenului fizic, medicul vă poate cere să faceți anumite mișcări pentru a verifica dacă există durere și pentru a vă evalua gama de mișcare (gamă activă de mișcare). Medicul vă poate cere apoi să vă relaxați mușchii în timp ce el sau ea vă mișcă brațul (gamă pasivă de mișcare). Capsulita adezivă afectează atât gama activă, cât și pasivă de mișcare.
În unele cazuri, medicul vă poate injecta în umăr un medicament care amorțește (anestezic) pentru a vă determina gama de mișcare pasivă și activă.
Sindromul umărului înghețat poate fi de cele mai multe ori diagnosticat numai pe baza semnelor și simptomelor. Dar medicul vă poate recomanda și efectuarea unor teste imagistice – cum ar fi o radiografie sau un RMN – pentru a exclude alte probleme.
Capsulita adezivă – tratament
Exerciții pentru umăr
Cele mai multe tratamente pentru capsulita adezivă implică controlul durerii de umăr și păstrarea unei game cât mai largi de mișcare a umărului.
Medicamente
Calmantele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi aspirina și ibuprofenul, pot ajuta la reducerea durerii și inflamației asociate cu sindromul umărului înghețat. În unele cazuri, medicul vă poate prescrie medicamente mai puternice pentru ameliorarea durerii și antiinflamatoare.
Kinetoterapie
Un kinetoterapeut vă poate indica exerciții de mișcare pentru a vă ajuta să recuperați cât mai mult din mobilitatea umărului. Angajamentul individual al fiecărui pacient de a efectua aceste exerciții este important pentru a optimiza recuperarea mobilității.
Proceduri chirurgicale și alte proceduri
Majoritatea cazurilor de capsulită adezivă se îmbunătățesc fără intervenție în decurs de 12 până la 18 luni. Pentru simptome persistente, medicul specialist vă poate recomanda:
- Injecții cu steroizi. Injectarea de corticosteroizi în articulația umărului poate ajuta la ameliorarea durerii și la îmbunătățirea mobilității umărului, în special în etapele incipiente ale sindromului.
- Distensia capsulei articulare. Injectarea de apă sterilă în capsula articulară poate ajuta la întinderea țesutului și ușurează mișcarea articulației.
- Manipularea umărului. Pentru această procedură, primiți un anestezic general, astfel încât veți fi inconștient și nu veți simți nicio durere. Apoi medicul vă mișcă articulația umărului în direcții diferite, pentru a ajuta la slăbirea țesutului strâns.
- Intervenție chirurgicală. Operația pentru capsulita adezivă este rară, dar dacă nimic altceva nu ajută, medicul vă poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea țesutului cicatricial și a aderențelor din interiorul articulației umărului. Medicii efectuează de obicei această intervenție chirurgicală cu instrumente tubulare luminate introduse prin mici incizii în jurul articulației (artroscopic).
Stil de viață și tratament acasă
Continuați să utilizați umărul și brațul implicate cât mai mult posibil, ținând cont de durerea pe care o resimțiți și de limitările gamei de mișcare. Aplicarea compreselor calde sau reci pe umăr poate ajuta la ameliorarea durerii.