fbpx

Sindromul Guillain-Barre – simptome, tipuri, cauze, factori de risc, complicații

Sindromul Guillain-Barre este o tulburare rară în care sistemul imunitar al organismului atacă nervii. Slăbiciunea și furnicăturile la nivelul extremităților sunt de obicei primele simptome.

Aceste senzații se pot răspândi rapid, paralizând în cele din urmă întregul corp. În forma sa cea mai severă, sindromul Guillain-Barre este o urgență medicală. Majoritatea persoanelor cu această afecțiune trebuie să fie spitalizate pentru a primi tratament.

Cauza exactă a sindromului Guillain-Barre nu este cunoscută. Dar două treimi dintre pacienți raportează simptome ale unei infecții în ultimele șase săptămâni dinaintea apariției acestuia. Sunt raportate infecții respiratorii sau gastrointestinale sau virusul Zika, dar și altele.

Nu există un remediu cunoscut pentru sindromul Guillain-Barre, dar mai multe tratamente pot ameliora simptomele și pot reduce durata bolii. Deși majoritatea celor afectați se recuperează după sindromul Guillain-Barre, rata mortalității este de 4% până la 7%. Între 60-80% dintre oameni sunt capabili să meargă din nou după șase luni. Pacienții pot prezenta și efecte persistente în urma bolii, cum ar fi slăbiciune, amorțeală sau oboseală.

Sindromul Guillain-Barre – simptome

- Articolul continua mai jos-masca medicala

Sindromul Guillain-Barre debutează adesea cu furnicături și slăbiciune care încep în picioare și se răspândesc apoi la partea superioară a corpului și la brațe. La aproximativ 10% dintre persoanele cu acest diagnostic, simptomele încep în brațe sau la nivelul feței. Pe măsură ce sindromul Guillain-Barre progresează, slăbiciunea musculară poate evolua spre paralizie.

Semnele și simptomele sindromului Guillain-Barre pot include:

  • Senzații de înțepături și furnicături la degetele de la mâini și picioare, la glezne sau încheieturi
  • Slăbiciune la nivelul picioarelor care se extinde în partea superioară a corpului
  • Mers instabil sau incapacitate de a merge sau de a urca scările
  • Dificultăți cu mișcările faciale, inclusiv vorbirea, mestecatul sau înghițitul
  • Vedere dublă sau incapacitatea de a mișca ochii
  • Durere severă care se poate simți fulgerătoare sau sub formă de crampe și se poate agrava pe timpul nopții
  • Dificultate în controlul vezicii urinare sau a funcției intestinale
  • Ritm cardiac accelerat
  • Tensiune arterială scăzută sau crescută
  • Dificultăți de respirație

Persoanele cu sindrom Guillain-Barre experimentează de obicei cea mai semnificativă slăbiciune în decurs de două săptămâni de la debutul simptomelor.

Sindromul Guillain-Barre – tipuri

Cândva considerată a fi o singură tulburare, sindromul Guillain-Barre este acum cunoscut că apare sub mai multe forme. Principalele tipuri sunt:

  • Poliradiculoneuropatia inflamatorie acută demielenizantă (PIAD), cea mai frecventă formă întâlnită în Europa și în America de Nord. Cel mai frecvent semn al PIAD este slăbiciunea musculară care începe în partea inferioară a corpului și se extinde în sus.
  • Sindromul Miller Fisher, în care paralizia începe în ochi. Acest sindrom este, de asemenea, asociat cu mersul instabil. Această formă este mai frecventă în Asia.
  • Neuropatia axonală motorie acută și neuropatia axonală acută motor-senzorială sunt mai puțin frecvente în Europa, dar sunt mai frecvente în China, Japonia și Mexic.

Sindromul Guillain-Barre – când să vă adresați la medic

Adresați-vă medicului de familie dacă aveți furnicături ușoare la degetele de la picioare sau de la mâini care nu par să se răspândească sau să se agraveze.

Solicitați ajutor medical de urgență dacă aveți oricare dintre aceste semne sau simptome severe:

  • Furnicături care au început în picioare sau în degetele de la picioare și acum se extind în sus pe corp
  • Furnicături sau slăbiciune care se răspândește rapid în corp
  • Dificultăți de respirație, în special în poziția culcat
  • Înecare cu salivă
- Articolul continua mai jos-

Sindromul Guillain-Barre este o afecțiune gravă care necesită spitalizare imediată deoarece se poate agrava rapid. Cu cât tratamentul adecvat este început mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de a obține un rezultat bun.

Sindromul Guillain-Barre – cauze

Cauza exactă a sindromului Guillain-Barre nu este cunoscută. Tulburarea apare de obicei la câteva zile sau săptămâni după o infecție a tractului respirator sau digestiv. Rareori, intervențiile chirurgicale recente sau vaccinarea pot declanșa sindromul Guillain-Barre. Recent, au fost raportate cazuri în urma infecției cu virusul Zika. Sindromul Guillain-Barre poate apărea și după infectarea cu virusul COVID-19. Este, de asemenea, o reacție rară la cei care primesc vaccinul Johnson & Johnson COVID-19.

În sindromul Guillain-Barre, sistemul imunitar – care de obicei atacă doar organismele invadatoare – începe să atace nervii. În PIAD, cea mai comună formă de sindrom Guillain-Barre din Europa, învelișul protector al nervilor (teaca de mielină) este deteriorat. Leziunile împiedică nervii să transmită semnale către creier, provocând slăbiciune, amorțeală sau paralizie.

Sindromul Guillain-Barre – factori de risc

Sindromul Guillain-Barre poate afecta toate grupele de vârstă. Dar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, acesta este mai des întâlnit la bărbați decât la femei.

Sindromul Guillain-Barre poate fi declanșat de:

  • Cel mai frecvent, infecția cu Campylobacter, un tip de bacterie care se găsește adesea în carnea de pasăre insuficient gătită
  • Virusul gripal
  • Citomegalovirus
  • Virusul Epstein-Barr
  • Virusul Zika
  • Hepatita A, B, C și E
  • HIV, virusul care provoacă SIDA
  • Infecția cu Mycoplasma pneumoniae
  • Intervenții chirurgicale
  • Traumatisme
  • Limfomul Hodgkin
  • Rareori, vaccinări împotriva gripei sau vaccinări din copilărie
  • Virusul Covid-19
  • Vaccin Johnson & Johnson COVID-19

Sindromul Guillain-Barre – complicații

Sindromul Guillain-Barre afectează nervii. Deoarece nervii controlează mișcările și funcțiile corpului, persoanele cu Guillain-Barre pot prezenta:

  • Dificultăți de respirație. Slăbiciunea sau paralizia se pot răspândi la mușchii care controlează respirația, o complicație potențial fatală. Până la 22% dintre persoanele cu sindrom Guillain-Barre au nevoie de ajutor temporar de la un aparat pentru a respira în prima săptămână când sunt internați pentru tratament.
  • Amorțeală reziduală sau alte senzații în corp. Majoritatea persoanelor cu sindrom Guillain-Barre se recuperează complet sau au doar slăbiciune reziduală minoră, amorțeală sau furnicături.
  • Probleme cu inima și tensiunea arterială. Fluctuațiile tensiunii arteriale și ritmurile neregulate ale inimii (aritmii cardiace) sunt efecte secundare frecvente ale sindromului Guillain-Barre.
  • O treime dintre persoanele cu sindrom Guillain-Barre experimentează dureri nervoase severe, care pot fi atenuate cu medicamente.
  • Probleme ale funcției intestinului și vezicii urinare. Funcția intestinală lentă și retenția de urină pot rezulta din sindromul Guillain-Barre.
  • Cheaguri de sânge. Persoanele care sunt imobile din cauza sindromului Guillain-Barre sunt expuse riscului de a dezvolta cheaguri de sânge.
  • Ulcerații (escare) de decubit. Imobilizarea expune pacienții, de asemenea, riscului de a dezvolta escare și ulcerații pe corp. Repoziționarea frecventă poate ajuta la evitarea acestei probleme.
  • De la 2% la 5% dintre persoanele cu sindrom Guillain-Barre experimentează o recidivă.
-Articolul continua mai jos-

Simptomele severe, timpurii, ale sindromului Guillain-Barre cresc semnificativ riscul de complicații grave pe termen lung. Rareori, moartea poate apărea din cauza unor complicații precum sindromul de detresă respiratorie și atacurile de cord.

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari

Cele mai citite articole în ultima săptămână