Schizofrenia infantilă – simptome, cauze, factori de risc, complicații, prevenție

Schizofrenia infantilă este o tulburare mentală rară, dar severă, în care copiii și adolescenții interpretează realitatea în mod anormal. Schizofrenia implică o serie de probleme ce țin de gândire (cognitive), comportament sau emoții. Se poate manifesta prin halucinații, credințe eronate, gândire și comportament extrem de dezordonate, care afectează capacitatea copilului de a funcționa.

Schizofrenia la copii este în esență aceeași cu schizofrenia la adulți, doar că începe devreme în viață – în general în anii adolescenței – și are un impact profund asupra comportamentului și dezvoltării copilului. În cazul schizofreniei infantile, vârsta fragedă de debut prezintă provocări speciale pentru diagnostic, tratament, educație și dezvoltare socio-emoțională.

Schizofrenia este o afecțiune cronică care necesită tratament pe tot parcursul vieții. Identificarea și începerea tratamentului pentru schizofrenia infantilă cât mai devreme posibil poate îmbunătăți semnificativ rezultatele pe termen lung.

Schizofrenia infantilă – simptome

Schizofrenia implică o serie de probleme cognitive, comportamentale sau emoționale. Semnele și simptomele schizofreniei la copii pot varia, dar de obicei implică delir, halucinații sau vorbire dezorganizată și le afectează notabil abilitățile de funcționare. Efectele acestor simptome pot fi incapacitante.

- Articolul continua mai jos-masca medicala

La majoritatea persoanelor cu schizofrenie, simptomele debutează în general la mijlocul până la sfârșitul anilor 20, deși pot începe mai târziu, până la mijlocul anilor 30. Schizofrenia este considerată cu debut precoce atunci când începe înainte de vârsta de 18 ani. Debutul schizofreniei la copiii sub 13 ani este extrem de rar.

Tipul și severitatea simptomelor pot varia în timp, cu perioade de agravare și remisie. Unele simptome pot fi întotdeauna prezente. Schizofrenia poate fi dificil de recunoscut și diagnosticat în fazele incipiente.

Semne și simptome incipiente

Semnele și simptomele schizofreniei la copii și adolescenți sunt similare cu cele observate la adulți, dar afecțiunea poate fi mai dificil de recunoscut la această grupă de vârstă.

Semnele și simptomele timpurii pot include probleme ce țin de gândire, comportament și emoții.

Simptome ce țin de gândire (cognitive):

  • Probleme cu gândirea și cu raționamentul
  • Idei sau discursuri bizare
  • Confuzii între vise sau emisiuni televizate și realitate
- Articolul continua mai jos-

Simptome comportamentale:

  • Izolarea de prieteni și familie
  • Tulburări de somn
  • Lipsa motivației – de exemplu, scăderea performanței școlare
  • Nu realizează activități zilnice de bază, cum ar fi să se spele sau să se îmbrace
  • Comportament bizar
  • Comportament violent sau agresiv sau agitație
  • Consum de droguri sau de nicotină

Simptome emoționale:

  • Iritabilitate sau stări depresive
  • Lipsa emoțiilor sau emoții nepotrivite situației
  • Anxietăți și frici ciudate
  • Suspiciune excesivă față de ceilalți

Semne și simptome ulterioare

Pe măsură ce copiii cu schizofrenie înaintează în vârstă, încep să apară din ce în ce mai multe semne și simptome tipice ale acestei tulburări. Acestea pot include:

  • Iluzii, credințe iraționale, delir. Acestea sunt convingeri false care nu se bazează pe realitate. De exemplu, crezi că cineva îți face rău sau te hărțuiește; că anumite gesturi sau comentarii sunt îndreptate către tine; că ai o abilitate sau faimă excepționale; că o altă persoană este îndrăgostită de tine; sau că este pe cale să se producă o catastrofă majoră. Iluziile apar la majoritatea persoanelor cu schizofrenie.
  • Halucinații. Acestea implică de obicei să vezi sau să auzi lucruri care nu există. Cu toate acestea, pentru persoana cu schizofrenie, halucinațiile au întreaga forță și impactul unei experiențe reale. Halucinațiile pot fi în oricare dintre simțuri, dar cele auditive (auzirea vocilor) sunt cele mai frecvente.
  • Gândire dezorganizată. Gândirea dezorganizată decurge din vorbirea dezorganizată. Comunicarea eficientă poate fi afectată, iar răspunsurile oferite la întrebări pot fi parțial sau complet fără legătură cu întrebările. Rareori, vorbirea poate include punerea laolaltă a unor cuvinte fără sens care nu pot fi înțelese, fenomen cunoscut și sub numele de salată de cuvinte.
  • Comportament motor extrem de dezorganizat sau anormal. Acest lucru se poate manifesta în mai multe moduri, de la „prosteli” copilărești până la agitație imprevizibilă. Comportamentul nu este orientat spre un scop, ceea ce face dificilă îndeplinirea sarcinilor. Comportamentul poate include rezistența la instrucțiuni, o postură inadecvată sau bizară, o lipsă completă de răspuns sau o mișcare inutilă și excesivă.
  • Simptome negative. Aceasta se referă la reducerea sau lipsa capacității de a funcționa normal. De exemplu, persoana își poate neglija igiena personală sau poate părea lipsită de emoție – nu face contact vizual, nu-și schimbă expresiile faciale, vorbește într-un ton monoton sau nu face mișcări ale mâinilor sau ale capului care apar în mod normal atunci când vorbește. De asemenea, persoana poate evita oamenii și activitățile sociale sau îi poate lipsi capacitatea de a experimenta plăcerea.

În comparație cu simptomele schizofreniei la adulți, la copii și adolescenți este:

  • Mai puțin probabil să apară iluzii
  • Mai probabil să apară halucinații vizuale

Simptome care pot fi dificil de interpretat:

-Articolul continua mai jos-

Atunci când schizofrenia infantilă are un debut foarte timpuriu, simptomele se pot acumula treptat. Semnele și simptomele timpurii pot fi atât de vagi încât să nu puteți recunoaște ce este în neregulă. Unele semne timpurii pot fi confundate cu dezvoltarea tipică în timpul adolescenței sau pot fi simptome ale altor afecțiuni mentale sau fizice.

Pe măsură ce trece timpul, semnele pot deveni mai severe și mai vizibile. În cele din urmă, copilul poate dezvolta simptome de psihoză, inclusiv halucinații, iluzii și dificultăți de organizare a gândurilor. Pe măsură ce gândurile devin mai dezorganizate, există adesea o „ruptură de realitate” (psihoză), care necesită frecvent spitalizare și tratament medicamentos.

Schizofrenia infantilă – când să mergi la medic

Poate fi dificil să știi cum să faci față schimbărilor vagi de comportament ale copilului tău. S-ar putea să eziți sau să eviți să tragi concluzii care îți etichetează copilul cu o boală mintală. Profesorul copilului sau psihologul școlar te pot avertiza cu privire la schimbările apărute în comportamentul copilului.

Solicită opinii medicale cât mai curând posibil dacă ai îngrijorări cu privire la comportamentul sau dezvoltarea copilului tău.

Schizofrenia infantilă – ideație sau comportament suicidar

Gândurile și comportamentul suicidar sunt frecvente în rândul persoanelor cu schizofrenie. Dacă ai sau cunoști un copil sau un adolescent care este în pericol de a încerca să se sinucidă sau a avut o tentativă de sinucidere, asigură-te că cineva rămâne cu el sau cu ea. Apelează imediat 112.

Schizofrenia infantilă – cauze

Nu se știe ce cauzează schizofrenia infantilă, dar se crede că se dezvoltă în același mod ca și schizofrenia la adulți. Cercetătorii cred că o combinație dintre genetică, chimie cerebrală și mediu contribuie la dezvoltarea tulburării. Nu este clar de ce schizofrenia începe atât de devreme în viață pentru unii, iar pentru alții nu.

schizofrenia infantila

Anumite tulburări ale unor substanțe chimice naturale din creier, inclusiv neurotransmițătorii numiți dopamină și glutamat, pot contribui la schizofrenie. Studiile neuroimagistice arată diferențe în structura creierului și a sistemului nervos central la persoanele cu schizofrenie. Deși cercetătorii nu sunt siguri de semnificația acestor schimbări, ei indică faptul că schizofrenia este o boală a creierului.

Schizofrenia infantilă – factori de risc

Deși cauzele precise ale schizofreniei nu sunt cunoscute, sunt anumiți factori care par să crească riscul dezvoltării sau declanșării schizofreniei, inclusiv:

  • Istoric familial de schizofrenie
  • Activitate crescută a sistemului imunitar, cum ar fi din cauza inflamației
  • Vârsta mai înaintată a tatălui
  • Unele complicații ale sarcinii și ale nașterii, cum ar fi malnutriția sau expunerea la toxine sau viruși care pot afecta dezvoltarea creierului
  • Consumul de droguri psihoactive în timpul adolescenței

Schizofrenia infantilă – complicații

Lăsată netratată, schizofrenia infantilă poate duce la probleme emoționale, comportamentale și de sănătate severe. Complicațiile asociate cu schizofrenia pot apărea încă din copilărie sau mai târziu, și pot include:

  • Suicid, tentative de suicid și gânduri suicidare
  • Auto-mutilare
  • Tulburări de anxietate, tulburări de panică și tulburare obsesiv-compulsivă (TOC)
  • Depresie
  • Abuz de alcool sau alte droguri, inclusiv nicotină
  • Conflicte familiale
  • Incapacitatea de a trăi independent, de a merge la școală sau de a lucra
  • Izolare sociala
  • Probleme medicale
  • Victimizare
  • Probleme juridice și financiare și/sau lipsa de adăpost
  • Comportament agresiv, deși mai puțin frecvent

Schizofrenia infantilă – prevenție

Identificarea și tratamentul precoce pot ajuta la controlul simptomelor schizofreniei infantile înainte de apariția complicațiilor grave. Tratamentul precoce este, de asemenea, esențial pentru a ajuta la limitarea episoadelor psihotice, care pot fi extrem de înfricoșătoare pentru un copil și pentru părinții săi. Tratamentul permanent poate ajuta la îmbunătățirea perspectivei pe termen lung a copilului.

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari

Cele mai citite articole în ultima săptămână