Artrita idiopatică juvenilă, cunoscută în trecut și sub numele de artrită reumatoidă juvenilă, este cel mai frecvent tip de artrită întâlnit la copiii sub 16 ani.
Artrita idiopatică juvenilă poate provoca dureri articulare persistente, umflături și rigiditate. Unii copii pot prezenta simptome doar câteva luni, în timp ce alții au simptome pe parcursul mai multor ani.
Unele tipuri de artrită idiopatică juvenilă pot provoca complicații grave, cum ar fi probleme de creștere, afectarea articulațiilor sau inflamarea ochilor. Tratamentul se concentrează pe controlul durerii și inflamației, îmbunătățirea funcționalității și prevenția leziunilor.
Artrita idiopatică juvenilă – simptome
Cele mai frecvente semne și simptome ale artritei idiopatice juvenile sunt:
- Chiar și atunci când copilul nu acuză dureri articulare, este posibil să observați că șchiopătează – în special la prima oră dimineața sau după un pui de somn.
- Umflături. Umflarea articulațiilor este frecventă și este adesea observată mai întâi la articulațiile mai mari, cum ar fi genunchiul.
- S-ar putea să observați cum copilul este mai stângaci sau neîndemânatic decât de obicei, în special dimineața sau după somn.
- Febră, ganglioni limfatici umflați și erupții cutanate. Aceste simptome sunt de obicei mai pronunțate seara.
Artrita idiopatică juvenilă poate afecta una sau mai multe articulații. Există mai multe subtipuri diferite de artrită idiopatică juvenilă, dar principalele sunt sistemice, oligoarticulare și poliarticulare.
Ca și alte forme de artrită, artrita idiopatică juvenilă se caracterizează prin momente în care simptomele se acutizează și momente în care acestea pot fi minime.
Când să vă adresați la medic
Mergeți cu copilul la un consult medical de specialitate atunci când acesta acuză durere, umflături sau rigiditate articulară timp de peste 7 zile – mai ales dacă aceste simptome sunt însoțite de febră.
Artrita idiopatică juvenilă – cauze
Artrita idiopatică juvenilă apare atunci când sistemul imunitar al organismului își atacă propriile celule și țesuturi. Nu se știe de ce se întâmplă acest lucru, dar atât ereditatea, cât și mediul par să joace un rol.
Artrita idiopatică juvenilă – factori de risc
Sexul – unele forme de artrită idiopatică juvenilă par să fie întâlnite mai des la fete decât la băieți.
Artrita idiopatică juvenilă – complicații
O serie de complicații grave pot rezulta din artrita idiopatică juvenilă. Dar supravegherea atentă a stării copilului și solicitarea asistenței medicale adecvate poate reduce considerabil riscul acestor complicații:
- Afectarea ochilor. Unele forme pot provoca inflamarea ochilor. Dacă această afecțiune este lăsată netratată, poate duce la cataractă, glaucom și chiar orbire. Inflamația ochilor apare frecvent fără simptome, așa că este important ca pacienții cu această afecțiune să fie examinați în mod regulat de un oftalmolog.
- Probleme de creștere. Artrita idiopatică juvenilă poate interfera cu creșterea și dezvoltarea oaselor copilului. Unele medicamente utilizate pentru tratament, în principal corticosteroizii, pot, de asemenea, inhiba creșterea.
Artrita idiopatică juvenilă – diagnostic
Diagnosticul artritei idiopatice juvenile poate fi dificil, deoarece durerile articulare pot fi cauzate de multe tipuri de afecțiuni. Nu există un singur test care poate confirma un diagnostic, însă fiecare test efectuat poate ajuta la excluderea altor afecțiuni care produc semne și simptome similare.
- Analize de sânge – unele dintre cele mai des efectuate analize de sânge atunci când se suspectează un diagnostic de artrită idiopatică juvenilă includ: viteza de sedimentare a hematiilor sau eritrocitelor (VSH); proteina C reactivă (CRP); anticorpi antinucleari (ANA); factorul reumatoid; anticorpi anti-CCP (peptid citrulinat ciclic).
* Este bine de reținut faptul că la mulți copii cu artrită idiopatică juvenilă nu se vor depista anomalii semnificative în aceste analize de sânge.
- Teste imagistice – pot fi efectuate radiografii sau teste prin rezonanță magnetică pentru a exclude alte afecțiuni, cum ar fi fracturi, tumori, infecții sau defecte congenitale. Testele imagistice pot fi, de asemenea, efectuate periodic după stabilirea diagnosticului pentru a monitoriza dezvoltarea osoasă și pentru a detecta eventuale leziuni articulare.
Artrita idiopatică juvenilă – tratament
Tratamentul pentru artrita idiopatică juvenilă se concentrează pe a ajuta copilul să mențină un nivel normal de activitate fizică și socială. Pentru a realiza acest lucru, medicii pot folosi o combinație de strategii pentru a calma durerea și a reduce umflăturile, pentru a menține capacitatea de mișcare și forța completă și pentru a preveni complicațiile.
- Medicamente – medicamentele folosite în tratamentul copiilor cu artrită idiopatică juvenilă sunt menite pentru a reduce durerea, pentru a îmbunătăți funcționalitatea și pentru a minimiza leziunile articulare potențiale. Medicamentele tipice includ: antiinflamatoare nesteroidiene (AINS); antireumatice modificatoare ale bolii (DMARD); agenți biologici; corticosteroizi.
- Intervenții terapeutice – kinetoterapia poate ajuta semnificativ la menținerea articulațiilor flexibile, păstrarea gamei complete de mișcare și a tonusului muscular. De asemenea, un kinetoterapeut sau un terapeut ocupațional poate face recomandări suplimentare cu privire la cele mai bune exerciții și echipament de protecție sau de suport pentru fiecare copil în parte.
- Intervenții chirurgicale – în cazurile foarte severe, este posibil să fie necesare intervenții chirurgicale pentru îmbunătățirea funcționării articulațiilor.
Artrita idiopatică juvenilă – tratamente pentru acasă și stil de viață
Părinții, familia extinsă sau îngrijitorii îi pot ajuta pe copii să învețe tehnici de autoîngrijire care contribuie la limitarea efectelor artritei idiopatice juvenile. Acestea includ:
- Exerciții fizice regulate. Mișcarea este importantă deoarece îmbunătățește atât forța musculară, cât și flexibilitatea articulațiilor. Înotul este o alegere excelentă deoarece pune un stres minim asupra articulațiilor.
- Aplicarea tratamentelor reci sau calde. Rigiditatea articulară afectează mulți copii cu artrită idiopatică juvenilă, în special dimineața. Unii copii răspund bine la compresele reci, în special după activitate fizică. Cu toate acestea, majoritatea copiilor preferă căldura, cum ar fi o compresă fierbinte sau o baie sau un duș fierbinte, mai ales dimineața.
- Alimentația sănătoasă. Unii copii cu artrită au poftă de mâncare scăzută, în timp ce alții pot crește în greutate din cauza medicamentelor specifice sau a inactivității fizice. O dietă sănătoasă poate ajuta la menținerea unei greutăți corporale adecvate.
Cum puteți oferi suport emoțional copiilor cu artrită idiopatică juvenilă?
Membrii familiei pot juca un rol esențial în a-i ajuta pe copii să facă față stării lor. În calitate de părinte, poți încerca aceste abordări:
- Tratează-ți copilul cât mai mult posibil la fel ca pe ceilalți copii din familie.
- Permite-i copilului să-și exprime furia în legătură cu afecțiunea de care suferă. Explică-i că boala nu este cauzată de nimic din ceea ce a făcut el sau ea.
- Încurajează-ți copilul să participe la activități fizice, ținând cont de recomandările medicului și ale kinetoterapeutului.
- Discută cu personalul școlii copilului despre starea sa și modalitățile de abordare și gestionare a acesteia.