Ce tratamente există pentru keratoza actinică?

Ce este keratoza actinică? Keratoza actinică, cunoscută și sub numele de keratoză solară sau keratoză senilă, se caracterizează prin apariția unor leziuni sub forma unor pete roz, aspre, cauzate de expunerea îndelungată la razele ultraviolete.

Apar de obicei pe pielea capului în zonele fără păr, pe față, urechi, buze, dosul mâinilor, antebrațe, umeri, ceafă sau alte zone ale corpului frecvent expuse soarelui.

Lăsată netratată, această afecțiune poate evolua în carcinom scuamocelular, cea mai comună formă a cancerului de piele.

Care sunt cauzele apariției keratozei actinice ?

Keratoza actinică este rezultatul proliferării celulelor din epiderm, stratul superficial al pielii. Cauza acestei proliferări nu este însă foarte cunoscută. Expunerea îndelungată și intensă la soare modifică ADN-ul celulelor promovând dezvoltarea tumorală. Așadar, principala cauză a apariției keratozei actinice o reprezintă expunerea pe termen lung la radiația ultravioletă atât naturală, cât și artificială.

Care sunt factorii de risc pentru keratoza actinică?

- Articolul continua mai jos-masca medicala

Oricice persoană poate dezvolta keratoză actinică. Probabilitatea este însă mai mare în cazul persoanelor care au următorii factori de risc:

  • Vârstă peste 40 de ani
  • Istoric de expunere neprotejată la radiațiile UV, cum este cazul persoanelor care lucrează afară în soare (agricultori, constructori, etc), persoane cu scalp fără păr sau cu păr rar sau cele cu istoric de arsuri solare
  • Localizare geografică – zone cu perioade mai lungi de timp cu zile însorite
  • Sistem imunitar compromis ca urmare a chemoterapiei, leucemiei, infecției HIV sau medicației imunosupresive la pacienții cu transplant de organ
  • Infecție cu virusul papilloma uman (HPV)
  • Piele albă, păr blond sau roscat, ochi albaștri sau deschiși la culoare
  • Tendința pielii de a se arde usor sau cu apariția de pistrui la expunerea la soare
  • Folosirea solarului
  • Istoric de keratoză solară sau de cancer de piele

Ce importanță are vârsta în apariția keratozei actinice?

Deoarece timpul petrecut la soare în timpul vieții se sumează, persoanele mai în vârstă au risc mai mare de a dezvolta keratoze actinice. Există însă și cazuri în care aceste leziuni apar și la tineri sub 30 de ani. Keratozele actinice apar însă cel mai adesea după vârsta de 50 de ani, iar unii experți consideră că aprope toți cei ce ating vârsta de 80 de ani au keratoze actinice.

Cum recunoști keratoza actinică?

Keratozele actinice pot fi leziuni unice, însă în majoritatea cazurilor sunt prezente leziuni multiple.

În stadiile incipiente, keratozele actinice sunt atât de mici încât sunt greu de observat și sunt depistate mai mult prin atingere, ca o mică zonă aspră.

Aspectul clinic al keratozei actinice variază:

  • poate fi prezentă sub forma unei pete pe piele (care nu se simt la palpare),  papule sau plăci în relief (care se simte la palpare), acnee.
  • poate fi prezentă sub forma unei pete  aspre, uscate sau solzoaze, frecvent având < 2.5 cm in diametru
  • culoarea leziunii pielii poate fi  roz-roșie sau pigmentată (maronie, brună)
  • suprafața poate fi scuamoasă, uneori chiar keratozică (îngroșare semnificativă)
  • leziunea poate fi sensibilă la atingere, dureroasă sau asimptomatică
  • leziunea poate fi însoțită de senzația de mâncărime sau arsură

O alta formă de keratoză actinică este reprezentată de cheilita actinică, prezentă la nivelul buzei inferioare.

Când trebuie să mergi la medicul dermatolog?

- Articolul continua mai jos-

Este recomandat să consulți rapid un medic dermatolog dacă sunt observate oricare dintre următoarele modificări:

  • asprimea leziunii;
  • inflamație;
  • extindere rapidă;
  • sângerare;
  • roșeață;
  • ulcerații.

Cum se pune diagnosticul de keratoză actinică?

Medicul specialist dermatolog poate stabili diagnosticul de keratoză actinică pe baza examenului clinic, în urma examimării pielii. În cazul unei suspiciuni de keratoză actinică, medicul va efectua o biopsie cutanată. Aceasta constă în extragerea unui un mic fragment de țesut care este examinat apoi la microscop. Procedura este importantă pentru a diferenția keratoza actinică de alte leziuni cutanate asemănătoare clinic.

Ce tratamente există pentru keratoza actinică?

Medicamente topice utilizate în tratamentul keratozei actinice

Dacă există numeroase keratoze actinice răspândite pe o zonă mai mare, se preferă folosirea unor creme și geluri topice eliberate pe bază de prescripție medicală pentru a trata întreaga zonă afectată:

  • Fluorouracil – conține un citostatic și poate fi utilizată o dată sau de două ori pe zi, timp de mai multe săptamâni sau două zile consecutive pe săptamână timp de mai multe luni. Crema elimină zonele cu keratoză actinică, dar provoacă sensibilitate la soare și de multe ori un disconfort considerabil. Tratamentul poate produce roșeață, tumefacție și cruste, dar acestea sunt trecătoare.
  • Imiquimod – stimulează sistemul imunitar pentru a produce citokine, substanțe chimice care luptă împotriva celulelor canceroase și a virusurilor. Imiquimodul determină inflamație la nivelul zonelor cu keratoză, care se acoperă cu cruste, dar care apoi se vindecă. Crema este în general bine tolerată, dar la unele persoane pot apărea roșeață, ulcerații și durere.
  • Diclofenac – necesită mai puține zile de tratament și are un efect bun. Este un medicament anti-inflamator nesteroidian care este utilizat în combinație cu acidul hialuronic (substanță întâlnită în mod natural în corpul uman). În afara efectului antitumoral, diclofenacul previne inflamația, ceea ce face ca acest tratament să fie bine tolerat, iar acidul hialuronic favorizează absorbția și acumularea diclofenacului în concentrație mai mare în piele.

Proceduri și tratamente chirurgicale în keratoza actinică

  • Crioterapia

Este tratamentul standard pentru keratoza actinică și constă în înghețarea zonei cu azot lichid. Pot apărea inflamația și tumefierea zonei tratate, precum și vezicule. Se formează o mică crustă și pe măsură ce aceasta se vindecă apare piele nouă, sănătoasă.

  • Peeling-ul chimic

Această tehnică de reîntinerire a pielii poate fi folosită pentru eliminarea unora din keratozele actinice ale feței. Procedura constă în aplicarea de acid tricloracetic (TCA) sau a unor substanțe chimice asemănătoare pe piele, ceea ce determină straturile de la suprafața acesteia să se desprindă. În locul lor, pielea va crește din nou în aproximativ o săptămână.

  • Chirurgia Laser
-Articolul continua mai jos-

Fasciculul unui laser cu dioxid de carbon sau erbium-YAG este utilizat pentru a distruge leziunile, fără a provoca sângerare. Această metodă este o opțiune bună pentru leziunile din zone greu accesibile și este foarte eficientă pentru keratozele de pe față și scalp și pentru cheilita actinică de la nivelul buzelor.

  • Terapia fotodinamică

Acest tratament folosește lumina pentru a activa un agent terapeutic, Levulan. Acesta este o soluție topică de acid aminolevulinic – un acid care apare în mod natural în organism pentru a procesa hemul, o componentă a globulelor roșii. La început, Levulanul se aplică pe zonele cu keratoză actinică unde se schimbă într-o moleculă sensibilă la lumină. Se aplică tratamentul cu lumină sau cu laser care activează medicamentul și distruge celulele keratozei actinice.

Care este riscul de a dezvolta cancer?

Keratoza actinică predispune la carcinom cu celule scuamoase. Este rar ca o keratoză actinică solitară să evolueze către acest tip de cancer, dar riscul apariției bolii crește la pacienții cu mai mult de 10 episoade de keratoză actinică.

5-10% din leziuni se transformă în carcinom cu celule scuamoase, un tip de cancer de piele, astfel încât este foarte important să mergi la un consult dermatologic. Deoarece sunt afectate de soare, persoanele cu keratoze actinice sunt, de asemenea, expuse riscului de a dezvolta cheilită actinică, carcinom bazocelular, melanom și forme rare de cancer de piele, cum ar fi carcinomul cu celule Merkel.

Cum poți preveni keratoza actinică?

Cea mai eficientă modalitate de a preveni keratoza actinică este reducerea expunerii la radiațiile solare. Acest lucru va contribui, de asemenea, la minimizarea riscului de cancer de piele. Reducerea expunerii la radiațiile solare se face respectând următoarele indicații:

  • Limitează timpul de expunere la soare, în special între orele 10.00-14.00. Nu te expune excesiv la soare, astfel încât să te bronzezi sau să te arzi.
  • Folosește protecție solară. Aplică pe piele o cremă de protecție solară cu spectru larg cu factor de protectie (SPF) de cel putin 30. Aplic-o pe toate zonele expuse la soare și folosește balsam de buze cu factor de protecție. Aplică crema cu 15 minute înainte de expunerea la soare și apoi la fiecare două ore – sau mai frecvent, dacă transpiri sau înoți.
  • Poartă haine largi care îți acoperă brațele și picioarele și o pălărie cu boruri largi.
  • Evită să te bronzezi la solar. Expunerea la radiațiile UV atunci când te bronzezi la solar poate cauza afectarea pielii în acelasi fel în care afectează bronzarea obținută prin expunerea la soare.
  • Verifică-ți regulat pielea și spune-i medicului dermatolog despre orice modificare pe care o observi. Examinează-ți lunar pielea, notând modificările (alunițe, pistrui, excrescente, eroziuni) care apar.

Autor: Bănică Elisa Ștefania, Anul II, Medicină Facultatea de Medicină Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

 

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖

Articole recomandate

Recomandari

Cele mai citite articole în ultima săptămână

Picioarele umflate – trei leacuri naturiste din bătrâni

Picioarele umflate sunt nu doar inestetice, ci și dureroase. Membrele inferioare sunt predispuse la umflături şi inflamaţii, deoarece sunt organele care trebuie să suporte...

Febra albă la copii – când apare și ce poți face ca să scapi de ea

Ai auzit vorbindu-se despre febra albă sau febra roșie? Vine sezonul rece, iar odată cu acesta se întețesc cazurile de viroze și răceli în...

LIPSA DE FIER ÎN ORGANISM – ce boli provoacă și ce alimente o combat

Lipsa de fier în organism (sau carența de fier) poate genera boli grave cum ar fi anemia feripiva. Când nivelul fierului din organism scade...

Părintele transplantului hepatic din România, prof. univ. dr. Irinel Popescu, Premiul pentru Excelență în Medicină, la Gala Elitelor Medicale

Marele Premiu al Galei Elitelor Medicale, ce s-a desfășurat anul acesta în Maramureș, a fost acordat academicianului prof. univ. dr. Irinel Popescu, Președintele Academiei...

Indicaţiile şi contraindicaţiile apelor termale în tratamentele balneare

Indicaţiile şi contraindicaţiile apelor termale în tratamentele balneare Pentru că beneficiile apelor termale sunt în mare cunoscute, am încercat cu ajutorul doamnei dr. Maria Nădejde,...