Ce înseamnă autismul? Clasa Tulburărilor pervazive de dezvoltare, cunoscute și sub denumirea de Tulburări de spectru autist (TSA) reunește mai multe deficiențe precum: Autismul infantil, Sindromul Asperger și Autismul atipic
Aceste Tulburări de spectru autist (TSA) se referă la o incapacitate a celor suferinzi de a se adapta într-o societate așa cum majoritatea o cunoaștem, astfel, aceștia au probleme în a dezvolta aptitudini ce țin de comunicarea verbală sau non-verbală, cât și de a iniția și menține o relație interpersonală. De asemenea, procesul de învățare, gândirea și abilitățile ce conduc la rezolvarea unei probleme sunt diferite, această afecțiune fiind caracterizată de un coeficient de inteligență sub medie.
Cum ne putem da seama că o persoană are autism?
Persoanele care suferă de autism au probleme de ordin social, emoțional sau de comunicare cu alte persoane. Pot să repete anumite acțiuni și, în general, nu privesc schimbarea din rutina lor zilnică drept ceva bun. Mulți pacienți diagnosticați cu TSA au moduri particulare de a învăța, de a reacționa la evenimente sau stimuli și de a-și menține concentrarea.
Copii sau adulții care se confruntă cu TSA pot să dezvolte următoarele simptome
- Nu le este captată atenția de obiecte care în mod normal stârnesc curiozitatea (de exemplu, nu reacționează când văd un avion zburând deasupra lor)
- Nu își îndreaptă privirea spre anumite obiecte atunci când cineva le cere asta
- Nu prezintă interes față de alte persoane sau au probleme de relaționare
- Evită contactul vizual și preferă să stea singuri
- Întâmpină dificultăți atunci când vine vorba de a-și exprima sentimentele
- Preferă să nu fie îmbrățișați sau atinși
- Nu își dau seama când cineva li se adresează, dar reacționează la alți stimuli acustici
- Repetă anumite cuvinte sau fraze pe care le-au auzit, folosindu-le și atunci când nu ar avea un sens în conversație
- Nu înțeleg glumele sau sarcasmul
- Au probleme în a-și exprima nevoile
- Repetă o anumită acțiune la nesfârșit
- Nu sunt capabili de imaginarea unor jocuri ce presupun imitarea unor acțiuni cotidiene (spre exemplu, nu o să “hrănească” o păpușă)
- Au probleme de adaptare la o nouă rutină
- Au reacții bizare la anumite mirosuri, gusturi sau sunete
- Pierd anumite aptitudini pe care le dobândiseră (de exemplu, se opresc din a folosi anumite cuvinte pe care obișnuiau să le folosească)
- Pot sa devină agresivi
- Au obiceiuri neobișnuite ce țin de rutina de somn sau de alimentație
Cum se diagnostichează autismul?
Diagnosticarea poate să fie dificilă deoarece nu există un test specific care să dea un raspuns clar, medicul fiind nevoit să analizeze comportamentul și progresul de dezvoltare al copilului pentru a putea pune diagnosticul final.
Diagnosticul se poate pune în primele 18 luni de viață sau chiar mai repede. La vârsta de 2 ani, diagnosticul pus de o persoană cu experință în astfel de afecțiuni poate fi considerat de încredere. Cu toate acestea, multor copii nu li se pune un diagniostic clar decât mult mai târziu, iar acest lucru poate întârzia terapia și poate impacta negativ dezvoltarea copilului.
Cum se tratează autismul?
În prezent nu se cunoaște un remediu pentru bolile din spectrul autist, dar cu toate acestea, s-a constatat că o introducere rapidă a diferitelor tratamente poate să ajute dezvoltarea copilului. Astfel, copiii cu vârste de pâna la 3 ani sunt ajutați să deprindă abilități importante.
Tratamentele sunt în principal reprezentate de terapie. Prin terapie, copilul este învătat și încurajat să vorbească, dar terapeuții se concentrează și pe deprinderea altor competențe precum mersul sau dezvoltarea laturii empatice și de relaționare cu alte persoane.
Pe de altă parte, tratamentul poate să fie și de natură medicamentoasă, cu medicamente din clasa antipsihoticelor, antidepresivelor, anticonvulsivantelor și amfetaminelor. Este nevoie și de o educație specială, în clase cu un număr mic de copii la un profesor.
Metodele folosite în tratamentul autismului infantil sunt:
- ABA (Applied Behavioral Analysis) – se bazează pe principiul recompensei și are rezultate foarte bune la copiii cu capacitate mare de imitare
- TEACCH (Tratament and Education of Autistic and Related Comunication – Handicapped Children) – program care folosește tehnici si metode variate, de înlocuire a comportamentelor incorecte cu unele corecte
- PECS – (Picture Exchange Comunication System) – metoda care folosește pictograme pentru a ajuta copilul să ceară ce își doreș Utilizarea PECS crește șansele de apariție a limbajului vorbit la copil.
Care sunt cauzele autismului?
Cauzele tulburărilor din spectrul autist sunt prea puțin cunoscute, fiind numeroase, dar s-au descoperit mai multe cauze pentru multiple subtipuri ale acestui spectru de afecțiuni. Există diferiți factori care pot să favorizeze apariția TSA, incluzând factori de natura biologică, genetică, dar și de mediu.
Majoritatea oamenilor de știință care au studiat această afecțiune consideră că echipamentul genetic al individului te poate face mai susceptibil de apariția bolii. Copiii care au frați sau surori care au această deficiență au un grad mai ridicat de apariție a bolii, dar și copiii care au fost concepuți de părinți la o vârstă înaintată.
Tot în această categorie de risc ridicat se încadrează și persoanele cu anumite afecțiuni genetice precum Sindromul X fragil (Sindromul Martin-Bell) sau Scleroza Tuberoasă. Anumite medicamente administrate în timpul sarcinii au fost corelate cu apariția autismului.
TSA apare în toate grupurile socioeconomice și la toate etniile, dar este de aproape 4 ori mai frecvent la băieți.
Mai mulți factori pot influența dezvoltarea autismului și este adesea însoțit de sensibilități senzoriale și probleme medicale, cum ar fi tulburări gastrointestinale (GI), convulsii sau tulburări de somn, precum și provocări de sănătate mintală, cum ar fi anxietate, depresie și probleme de atenție.
Semnele de autism apar de obicei până la vârsta de 2 sau 3 ani. Unele întârzieri asociate dezvoltării pot apărea chiar mai devreme și, adesea, pot fi diagnosticate încă din 18 luni. Cercetările arată că intervenția timpurie duce la rezultate pozitive mai târziu în viață pentru persoanele cu autism.
Ce poți face dacă suspectezi că ai un copil ce suferă de autism?
Dacă există anumite suspiciuni legate de această boală este recomandat să te adresezi pediatrului, iar dacă încă există suspiciuni este indicat ca medicul să te îndrume spre un specialist precum:
- Pediatri care sunt recunoscuți că lucrează cu copii cu nevoi speciale
- Neurolog pentru copii
- Psihiatru sau psiholog
Pot vaccinurile să provoace autism?
În ultima perioadă au existat numeroase polemici pe această temă și tot mai mulți părinți eronat informați aleg sa nu își mai vaccineze copilul de teamă că acesta ar putea dezvolta autism, dar aceștia ar trebui să stea liniștiți deoarece studiile au arătat că nu există o legătură între vaccinare și TAS.
Un ingredient al vaccinurilor care a fost intens studiat a fost Tiomersalul, un conservant pe bază de mercur. Diferite studii conduse au arătat că nici acest ingredient nu provoacă TSA. Tiomersalul se descompune în corp în produși non-toxici care nu influentează negativ organismul.
Majoritatea experților științifici și medicali sunt mulțumiți că nu există nicio legătură între vaccinuri și autism și alte tulburări ale neurodezvoltării. Cu toate acestea, criticii continuă să pună sub semnul întrebării problema. Cercetătorii continuă să examineze aceste întrebări, dar nu există dovezi că acești factori joacă un rol în dezvoltarea autismului. Majoritatea cercetătorilor în domeniul autismului susțin că cauzele autismului sunt numeroase și includ factori genetici și de mediu, dar nu implică vaccinuri.
Ce înseamnă autismul? Autor: Blogoș Carla Claudia
Anul II, Medicină
Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”
Cluj-Napoca